Jurnal românesc – 9.10.2015

Corina Cristea, 09.10.2015, 11:59

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că
”actori statali sau nesatatali”, unii dintre ei foarte activi în Siria şi
Irak nu ar ezita să folosească o tehnologie balistică ”indiferent de
consecinţe”, în cazul în care ar obţine-o, subliniind în context că scutul
antirachetă de la Deveselu are rol pur defensiv. Pe de altă parte, în ceea ce
priveşte poziţia Rusiei faţă de scutul antirachetă al NATO, Bogdan Aurescu a
amintit că dezvoltarea capabilităţii de apărare împotriva rachetelor balistice
a fost efectuată transparent şi că sistemul va fi utilizat în conformitate cu
prevederile Cartei ONU în scop de legitimă apărare. De asemenea, oficialul
român a reiterat că interceptorii amplasaţi în România sunt non-nucleari şi
tipul acestora nu poate fi modificat. El a explicat că interceptorii distrug
racheta ostilă prin forţa impactului, neavând încărcătură explozivă, iar viteza
acestora nu permite interceptarea rachetelor intercontinentale sofisticate pe
care le are Rusia. Aprecierile au fost făcute în cadrul unei dezbateri
organizate de Ministerul Afacerilor Externe pe tema sistemului antirachetă.

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, joi, pe
preşedintele Parlamentului israelian, Yuli-Yoel Edelstein, context în care a
arătat că Israelul este un partener-cheie în Orientul Mijlociu, potrivit
Administraţiei Prezidenţiale. Cei doi oficiali au subliniat relaţiile excelente
dintre cele două ţări şi au avut un schimb de opinii privind evoluţiile pe
scena internaţională, inclusiv problema fluxurilor migratorii dinspre regiunea
Orientului Mijlociu către Europa. Yuli Edelstein a menţionat că România este
singura ţară din regiune cu care Israelul are relaţii diplomatice neîntrerupte
şi că România este un pionier în privinţa legislaţiei de condamnare a Holocaustului.
Potrivit statisticilor, intre 250 şi 300 de mii de evrei au murit in timpul si
dupa deportarea lor, în 1941, din Basarabia şi nordul Bucovinei, in
Trasnistria. Holocaustul a fost recunoscut de autorităţile române în 2004, pe
baza concluziilor formulate de o Comisie specială pentru studierea deportărilor
din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Jandarmeria
Română a preluat de la Jandarmeria Naţională Franceză, pentru un an,
preşedinţia Asociaţiei Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene (FIEP) şi
Mediteraneene, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Paris, în Franţa. Şeful
Jandarmeriei Române, general-maior Mircea Olaru, a prezentat, cu acest prilej,
obiectivele generale pe care le propune pentru activitatea Asociaţiei în cursul
anului 2016, precum şi principalele direcţii de acţiune, amintind, în acest
sens, intensificarea schimburilor de experienţă, organizarea de cursuri şi
seminarii cu caracter internaţional în România şi participarea la cursurile de
pregătire oferite de celelalte instituţii membre. De asemenea, continuarea
demersurilor pentru crearea unei reţele de experţi, precum şi a unei platforme
e-learning dedicate FIEP şi a unui Catalog al capabilităţilor de pregătire
existente la nivelul instituţiilor membre ale Asociaţiei.