Jurnalul românesc – 31.12.2024
Ca urmarea a acceptării României în spațiul Schengen, Poliția de Frontieră se pregătește eliminând controalele la 40 de puncte de trecere a graniței cu specific rutier, feroviar şi portuar.
Christine Leșcu, 31.12.2024, 11:06
Ca urmarea a acceptării României în spațiul Schengen, Poliția de Frontieră se pregătește eliminând controalele la 40 de puncte de trecere a graniței cu specific rutier, feroviar şi portuar.
„Începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă a României, respectiv la graniţa cu Ungaria şi Bulgaria, se elimină controlul de frontieră, astfel încât toate persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre ale Spaţiului Schengen (cu excepţia Ciprului şi Irlandei) fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie”, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).
„Acest lucru este valabil pentru toate persoanele, indiferent de cetăţenie, şi pentru toate categoriile de mijloace de transport, fie că vorbim despre turisme, autocare, microbuze, camioane, ambarcaţiuni sau trenuri”, arată sursa citată. Totuși, persoanele care intenţionează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil, respectiv paşaport sau carte de identitate. Condiţiile de călătorie în statele din afara Spaţiului Schengen rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va efectua la cabinele din punctele de trecere a frontierei.
În 2025 se celebrează un secol de la înaintarea la rang de patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române, iar pregătirile pentru Anul Centenar au început, fiind deja prezentat public Sigiliul Centenar. Momentul ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie va fi marcat prin activități diverse organizate pe parcursul anului viitor, cum ar fi canonizarea mai multor sfinți contemporani și sfințirea Catedralei Național. Primul eveniment va avea loc chiar pe 1 ianuarie când 2025 va fi proclamat drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al 20-lea.
Profesorul şi lingvistul Alexandru Niculescu s-a stins din viaţă la Paris pe 22 decembrie 2024, la vârsta de 96 de ani, anunță Agerpress, preluând informația transmisă de fostul ministru al culturii, Ionuț Vulpescu. Alexandru Niculescu, „imediat după absolvirea Facultăţii de Litere, în 1950, şi până în 1985 a predat lingvistică romanică şi lingvistică românească la Universitatea din Bucureşti”, a scris Vulpescu, pe o rețea de socializare, continuând „în 1985 a cerut azil politic în Franţa şi a fost una dintre vocile respectate ale exilului românesc, în ultimii ani ai comunismului, profesor asociat la Universitatea Paris IV – Sorbona, a fost profesor la Viena, Padova şi a ocupat prin concurs prima catedră de limba română a Universităţii din Udine.” Alexandru Niculescu a fost înmormântat pe 30 decembrie 2024, la cimitirul Bellu Catolic din București, în prezența soției sale, academician Florica Dimitrescu-Niculescu și a fiului, istoricul Adrian Niculescu.
Jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț se află pe lista scurtă a nominalizărilor pentru premiul True Story, distincție internațională dedicată jurnalismului narativ care premiază cele mai bune povești jurnalistice din întreaga lume. Elena Stancu şi Cosmim Bumbuţ au iniţiat proiectul Teleleu în 2013, iar din 2019 călătoresc cu autorulota prin Europa pentru a documenta comunitățile de români din diaspora. La premiile True Story sunt nominalizaţi cu două reportaje: „Românii care lucrează în construcţii în Belgia” şi „Trei generații ale unei familii de români stabilite în Suedia își recuperează istoria furată de comuniști”. Premiul True Story este conferit de o fundație independentă cu sediul la Berna în Elveția, este dedicat reporterilor care scriu în 10 limbi și care s-au distins prin profunzimea și relevanța socială a subiectelor alese. Câştigătorii anului 2025 vor fi anunţaţi în luna iunie.
