76% dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită

CURS: Armata, Biserica şi Pompierii se bucură de cea mai bună imagine, cu procente de încredere cuprinse între 61% şi 80%, în timp ce Poliţia şi Uniunea Europeană depăşesc uşor pragul de 50% opinii pozitive.

Radio România Internațional, 25.01.2026, 19:02

Peste trei sferturi (76%) dintre români consideră că ţara noastră se îndreaptă într-o direcţie greşită, în timp ce doar 19% apreciază că direcţia este una bună.

„Percepția populației privind direcția țării rămâne covârșitor negativă. 76% dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 19% apreciază că direcția este una bună, iar 5% nu au o opinie clar formulată”, arată sondajul CURS.

În ipoteza organizării unor alegeri parlamentare duminica viitoare, „AUR ar obține 35% din voturi, menținându-se detașat pe primul loc. PSD este cotat cu 23%, iar PNL cu 18%. USR ar obține 10%, în timp ce UDMR și SOS România sunt creditate fiecare cu 5%. Partidul Oamenilor Tineri și alte formațiuni ar întruni câte 2%”, arată sondajul.

Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu este evaluat pozitiv de 36% dintre respondenţi, 60% fiind opinii negative, iar liderul AUR, George Simion, şi preşedintele Nicuşor Dan obţin niveluri similare de încredere de 32%, respectiv 31%, în condiţiile unor rate ridicate de neîncredere de peste 60%.

Premierul Ilie Bolojan şi preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, se confruntă cu un nivel „accentuat” de respingere de peste 70%. Liderul S.O.S., Diana Şosoacă, înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%, indică datele sondajului.

„Călin Georgescu este evaluat pozitiv de 36% dintre respondenți, față de 60% opinii negative, iar George Simion și Dan Nicușor obțin niveluri similare de încredere, de 32%, respectiv 31%, în condițiile unor rate ridicate de neîncredere, de peste 60%. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu un nivel accentuat de respingere, de peste 70%, în timp ce Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%. În cazul unor figuri precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, se remarcă un nivel semnificativ de necunoaștere publică, ceea ce indică o vizibilitate limitată la nivel național. Per ansamblu, datele reflectă o criză de încredere în leadershipul politic”.

Armata, Biserica şi Pompierii se bucură de cea mai bună imagine, cu procente de încredere cuprinse între 61% şi 80%, în timp ce Poliţia şi Uniunea Europeană depăşesc uşor pragul de 50% opinii pozitive.
„Armata, Biserica și Pompierii se bucură de cea mai bună imagine, cu procente de încredere cuprinse între 61% și 80%, în timp ce Poliția și Uniunea Europeană depășesc ușor pragul de 50% opinii pozitive. La polul opus, instituțiile politice și cele ale justiției sunt evaluate predominant negativ: Parlamentul și Justiția sunt respinse de 75% dintre respondenți, Guvernul și Curtea Constituțională de 73%, iar Președinția de 67%. Aceste rezultate indică o ruptură între cetățeni și instituțiile asociate cu decizia politică și actul de guvernare”, mai arată CURS.

Aşteptările populaţiei pentru anul 2026 sunt predominant negative – 63% dintre respondenţi cred că situaţia lor economică şi nivelul de trai se vor înrăutăţi comparativ cu 2025, în timp ce 29% se aşteaptă la o stagnare.

Doar 7% anticipează o îmbunătăţire, iar 1% nu au o opinie clară, date ce indică o lipsă aproape totală de optimism economic la nivelul populaţiei, explică realizatorii sondajului.

În ipoteza unui vot privind reunirea Republicii Moldova cu România, susţinut public de preşedinta Maia Sandu, „56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum. În același timp, 37% afirmă că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. Datele indică existența unei majorități favorabile unirii, dar și un nivel semnificativ de opoziție, ceea ce sugerează un subiect puternic polarizant în spațiul public românesc”.

„Sondajul CURS din ianuarie 2026 conturează imaginea unei societăţi marcate de pesimism economic, neîncredere în instituţiile politice şi absenţa unor lideri percepuţi ca fiind capabili să ofere direcţie şi stabilitate. Percepţia accentuată a deteriorării nivelului de trai, combinată cu aşteptări inflaţioniste foarte ridicate, creează un climat de tensiune socială latentă, cu potenţial major de influenţare a comportamentului electoral şi a stabilităţii politice pe termen scurt”, transmite CURS.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 1.067 respondenţi, populaţie adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani şi peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14 – 23 ianuarie. „Eşantionul este probabilist, multistadial şi stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost validate pe baza ultimelor statistici INS și ponderate în funcție de vârsta electoratului”, potrivit CURS.