Efervescența diasporei, redată publicului prin expoziția Semn pentru IDENTITATE organizată de ICR

Dinamică și efervescență au fost cuvintele-cheie care au definit inaugurarea expoziției Semn pentru IDENTITATE, la care au participat peste 100 de invitați - autori și artiști români din țară și din diaspora.

Adaugă ca sursă preferată în Google

România Internațional, 29.05.2018, 21:29

Dinamică
și efervescență au fost cuvintele-cheie care au definit inaugurarea expoziției Semn pentru IDENTITATE, la care au participat peste 100 de invitați
– autori și artiști români din țară și din diaspora.

Evenimentul, organizat luni – 28 mai
2018 de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Administrația Prezidențială,
face parte din proiectul Festivalului Culturii Românilor de Pretutindeni,
iniţiat alături de Ministerul Culturii și Identității Naționale și de Uniunea
Artiştilor Plastici din România.

Implicarea în acest proiect și
dinamica vizibilă a ICR au fost reliefate de președintele Institutului Cultural
Român, doamna Liliana Țuroiu, care a menționat trendul ascendent al colaborării
Institutului cu diaspora, în cuvântul de deschidere adresat invitaților.

Festivalul Culturii Românilor de Pretutindeni
este un demers menit să pună în valoare potențialul creator al
diasporei și să consolideze legăturile dintre noi, cei din România care
sărbătorim 100 de ani de viețuire împreună și cei care rămân români între alte
frontiere, aproape sau departe fizic, dar mereu aproape, moral și sufletește,
de țară. În ultima perioadă, ca parte a strategiei actualei conduceri, am
intensificat colaborarea cu românii și artiștii români din diaspora, conștienți
că trebuie să le vorbim românilor de pretutindeni și să le oferim instrumentele potrivite
pentru a promova România în rândul locuitorilor țărilor în care trăiesc, a declarat doamna Liliana Țuroiu.

Susținerea ICR
pentru organizarea Festivalului Românilor de Pretutindeni a fost remarcată și
de consilierul prezidențial, doamna Sandra Pralong.

Acest festival nu ar fi fost posibil fără
sprijinul ICR și fără implicarea Uniunii Artiștilor Plastici. Liliana Țuroiu
este și un antreprenor cultural de excepție. Calea dintre idee și implementare
depinde de cei care iau ideile și le materializează și acest lucru nu ar fi fost posibil fără ICR, a spus consilierul prezidențial Sandra Pralong.

Pe simezele expoziţiei, curatoarea Eugenia
Oprescu şi Anca Boeriu, coordonatoarea proiectului festivalului, au propus o
apropriere între gesturi și expresii vizuale a zece artiști români din țară și
din străinătate.

Astfel, festivalul redefinește
valoarea artistului român, indiferent de spațiul geografic în care acesta se
află și reface legături culturale între România și diaspora.

Au fost prezentate lucrări de
Brândușa Bontea, Viorel Chira, Oliviei Janku, Petru Lucaci, Cristian Paraschiv,
Delia Perrois, Mariei Petcu, Zitta Ring-Pavel, Radu Tuian şi Vasile Tolan.

Cuvintele lui Iov aparținând lui Matei Vișniec a fost
transformat de studenţii departamentului Grafică din cadrul Universităţii
Naţionale de Arte Bucureşti într-o carte-obiect ce a fost, de asemenea, expusă
în Sala Mare a Institutului Cultural Român.

Petru Lucaci, președintele Uniunii
Artiștilor Plastici, a lansat editurii ICR provocarea de a face cunoscut textul
lui Matei Vişniec, într-o ediție princeps.

Sunt bucuros că fac parte din acest proiect,
întrucât Bucureștiul este într-o efervescență extraordinară. Densitatea și
anvergura evenimentelor i-ar conferi titlul de capitală europeană. Am văzut în
programul ICR din diverse capitale europene că sunt invitați artiști români
care trăiesc acolo. Este important și pentru Institut și pentru noi să-i aducem
și în București. Mulțumesc ICR și Administrației Prezidențiale că au inițiat
proiecte cu un uriaș potențial cultural românesc, a declarat Petru Lucaci.

Festivalul
Culturii Românilor de Pretutindeni a adus împreună artişti din mai multe
domenii de creaţie pentru a dezvolta comunităţi care să celebreze cultura
română, indiferent pe ce meleaguri trăiesc autorii