Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe omologul polonez, Andrzej Duda

Preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe omologul său polonez, Andrzej Duda, care efectuează o vizită în România.

Mariana Chiriță, 22.03.2022, 16:24

Preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe omologul său polonez, Andrzej Duda, care efectuează o vizită în România.

Cu acest prilej, preșdintele român a declarat că este necesară o prezenţă militară sporită aliată în România şi în regiunea Mării Negre. Avem nevoie, urgent, de o consolidare consistentă şi echilibrată a Flancului Estic, de o Prezenţă Înaintată unitară şi întărită. Este necesară o prezenţă militară sporită aliată în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre, ca răspuns cu caracter strict defensiv la agresiunea Rusiei.

Șeful statului a mai spus ca a decis, impreuna cu omologul polonez, organizarea la
Bucuresti a unui summit al formatului B9, pentru a pregati summitul NATO care va avea loc în iunie
la Madrid.

Pentru pregătirea summitului NATO care va avea loc în luna iunie la Madrid am decis, astăzi, împreună cu preşedintele Duda să organizăm la Bucureşti un summit al Formatului B9 pe care îl voi găzdui aici la Cotroceni. Ne vom reuni astfel cu două săptămâni înainte de summitul aliat pentru a ne coordona poziţiile în ceea ce priveşte consolidarea substanţială a Flancului Estic.

Trebuie să luăm măsuri imediate, cu efecte pe termen lung şi voi susţine acest lucru şi la Summitul NATO care va avea loc acum, joi, la Bruxelles, a spus Iohannis.

România doreşte, împreună cu Polonia, reafirmarea clară a sarcinii prioritare fundamentale a NATO – apărarea colectivă. Vizita Preşedintelui Biden în Europa şi participarea sa la Summitul aliat de peste două zile transmite, o dată în plus, un mesaj puternic al unităţii şi solidarităţii aliate, dar şi al susţinerii Statelor Unite ale Americii pentru securitatea noastră. Împreună cu preşedintele Duda am abordat şi priorităţile noastre comune în relaţia transatlantică, în special în actualul context, a mai afirmat președintele Iohannis.

România şi Polonia reprezintă, împreună, o forță care contează în regiune şi în Alianţa Nord-Atlantică. Suntem iniţiatorii unor formate regionale importante, precum Bucureşti 9, format esenţial pentru coordonarea transatlantică şi pentru coagularea poziţiei Aliate pe temele majore legate de securitatea euroatlantică, a spus Iohannis, care a menționat că a convenit cu omologul polonez ca România şi Polonia să-şi intensifice cooperarea deosebit de substanţială pe linie de securitate.

I-am mulţumit preşedintelui Duda pentru contribuţia Poloniei la structurile NATO de pe teritoriul României, inclusiv cu militari polonezi pe teren, prezenţi încă din 2017, şi l-am asigurat că România va continua contribuţia sa la Grupul de Luptă NATO şi la celelalte structuri aliate aflate pe teritoriul polonez, a mai spus Klaus Iohannis.

Liderii celor două țări au declarat că sprijină ferm integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei şi a Georgiei în Uniunea Europeană.

Discuţiile cu omologul polonez au vizat şi criza umanitară profundă generată de agresiunea Federaţiei Ruse, a mai spus Iohannis.

România continuă să desfăşoare acţiuni complexe în sprijinul refugiaţilor din Ucraina. În acest sens, am avut un schimb de opinii şi de bune practici cu preşedintele Poloniei în ceea ce priveşte măsurile implementate de fiecare stat pentru gestionarea valului de refugiaţi. Am evidenţiat şi operaţionalizarea centrului logistic de la Suceava, care asigură preluarea asistenţei pentru Ucraina, dar şi pentru Republica Moldova.

Rolul şi responsabilităţile pe care România şi Polonia le au în regiune a fost un alt subiect atins de cei doi președinți.

În acest context, am reconfirmat susţinerea fermă şi deplină a României pentru Republica Moldova, precum şi pentru suveranitatea şi integritatea sa teritorială. Impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova este unul major, iar Republica Moldova are nevoie de sprijin solid şi coordonat, financiar şi logistic, din partea Uniunii Europene şi a statelor membre, care să acopere inclusiv securitatea sa energetică, a mai declarat şeful statului.

În plan bilateral, România şi Polonia îşi propun ca legăturile strânse pe linie de securitate să fie dublate de o cooperare economică robustă şi fructuoasă. Cei doi au discutat si despre proiectele strategice de interconectare regională de interes atât pentru România, cât şi pentru Polonia, respectiv Rail2Sea şi ViaCarpathia.

România şi Polonia vor continua să coopereze îndeaproape pentru identificarea de modalităţi concrete pentru realizarea acestor proiecte, a subliniat Iohannis care a reafirmat convingerea că România şi Polonia, unite de un parteneriat şi o prietenie trainice, vor continua acţiunea lor hotărâtă pentru a face ca libertatea, dreptul popoarelor de a-şi decide singure soarta, pacea şi securitatea să rămână reperele prezentului nostru.

Președintele Poloniei a declarat că, în contextul actual, este nevoie de o nouă concepţie strategică a NATO,

Având în vedere ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, fără precedent, o agresiune a Federaţiei Ruse împotriva acestei ţări suverane, având în vedere ocuparea care avansează, având în vedere criza care este legată de aceasta, criza de securitate, pentru noi, dar şi pentru întreaga Europă, se poate spune că şi pentru întreaga lume, avem nevoie de o concepţie nouă a NATO (…) În primul rând, noua concepţie strategică a NATO, care acum este în curs de elaborare, trebuie să ia în considerare aceste schimbări, care în mod firesc au fost generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi acest lucru trebuie luat în considerare în viitor.