Preşedintele Israelului, Isaac Herzog, la Iaşi

Evreii din România au avut un rol esenţial în întemeierea şi dezvoltarea Statului Israel şi reprezintă până astăzi o punte vie între România şi poporul evreu, a declarat duminică, la Iaşi, preşedintele Israelului, Isaac Herzog.

Adaugă ca sursă preferată în Google

România Internațional, 28.06.2026, 12:30

Evreii din România au avut un rol esenţial în întemeierea şi dezvoltarea Statului Israel şi reprezintă până astăzi o punte vie între România şi poporul evreu, a declarat duminică, la Iaşi, preşedintele Israelului, Isaac Herzog.

Şeful statului israelian, care participă la cea de-a XII-a ediţie a Marşului Vieţii de la Iaşi, eveniment organizat pentru comemorarea victimelor Pogromului din iunie 1941, a mulţumit autorităţilor din România ‘pentru angajamentul lor în combaterea antisemitismului şi în păstrarea memoriei Holocaustului’.

„Evreii din România au avut un rol esenţial în întemeierea şi dezvoltarea Statului Israel şi reprezintă până astăzi o punte vie între România şi poporul evreu. În faţa recrudescenţei antisemitismului, avem responsabilitatea comună de a apăra adevărul, memoria şi demnitatea umană. Îi mulţumesc primarului municipiului Iaşi, Mihai Chirica, precum şi preşedintelui, Parlamentului şi Guvernului României pentru angajamentul lor în combaterea antisemitismului şi în păstrarea memoriei Holocaustului (…) Astăzi privesc spre trecut, plâng pentru cei pierduţi şi rostesc rugăciunea Kaddish în memoria lor, în numele trecutului nostru şi pentru viitorul nostru”, a afirmat Isaac Herzog.

Ceremonia la care participă preşedintele Israelului marchează împlinirea a 85 de ani de la unul dintre cele mai tragice episoade din istoria României şi are loc în prezenţa oficialilor români, a reprezentanţilor comunităţii evreieşti şi a delegaţiilor din Israel.

„Am venit astăzi de la Ierusalim, cu binecuvântarea poporului Israel, cu smerenie profundă emoţie, pentru a îndeplini, în calitate de preşedinte al Statului Israel, aceasta solemnă datorie a memoriei. Acest act de comemorare a miilor de femei, bărbaţi, copii şi vârstnici evrei ucişi pe acest pământ, la Iaşi şi în împrejurimi, între 28 iunie şi 6 iulie 1941, nu poate şterge suferinţa victimelor. Nu diminuează vina morală a făptaşilor. Nu poate anula crimele, umilinţele, bătăile sau trenurile morţii, orchestrate la cele mai înalte niveluri, dar puse în aplicare de oameni din toate păturile societăţii, în acele cumplite zile de vară, în urmă cu 85 ce ani. Şi nici nu ne ajută să înţelegem această întrebare simplă, dar arzătoare: cum? Cum poate fi înţeleasă o asemenea cruzime, răspândită în întreaga societate? Cum a fost posibil ca într-un mare oraş european, care timp de secole a fost un centru înfloritor al vieţii evreieşti, să fie şters chipul lui Dumnezeu din om? Singurul răspuns la această întrebare tulburătoare este o tăcere asurzitoare”, a subliniat presedintele Israelului.

El a amintit că la Iaşi a fost scrisă prima versiune a imnului naţional al Israelului, Hatikvah (Speranţa), de către Naftali Herz Imber.

Preşedintele Isaac Herzog se află în vizită de stat în România alături de Prima Doamnă, Michal Herzog. Luni, preşedintele Israelului va fi primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan, iar ulterior se va adresa Parlamentului

Pogromul din iunie 1941 rămâne o cicatrice adâncă în istoria şi conştiinţa naţională, o consecinţă devastatoare a antisemitismului, a intoleranţei şi a urii îndreptate împotriva semenilor, a spus Nicuşor Dan într-un mesaj transmis la comemorarea Pogromului de la Iaşi.

În mesajul prezentat de Vlad Ionescu, consilier de stat – Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice şi Românii de Pretutindeni, preşedintele afirmă că prin această comemorare este adus un omagiu victimelor, supravieţuitorilor şi tuturor celor care au avut curajul să se opună răului şi să salveze vieţi omeneşti în vremuri de întuneric moral. Iar memoria lor obligă la vigilenţă şi la apărarea, zi de zi, a valorilor umanităţii, ale demnităţii şi ale convieţuirii paşnice.

‘La 85 de ani de la aceste atrocităţi, avem datoria de a ne pleca frunţile în faţa memoriei victimelor şi de a reafirma, cu deplină responsabilitate, angajamentul nostru faţă de adevărul istoric. Comemorarea nu este doar un act de aducere-aminte, ci şi o expresie a respectului pentru demnitatea umană şi o garanţie că lecţiile trecutului nu vor fi uitate. Pogromul de la Iaşi nu a reprezentat doar tragedia unei comunităţi, ci şi o traumă profundă pentru întreaga societate românească. El ne aminteşte cât de fragile pot deveni valorile civilizaţiei atunci când prejudecăţile, dezinformarea şi discursul urii ajung să înlocuiască respectul pentru viaţă şi pentru semeni. Istoria ne arată că răul nu începe prin acte de violenţă extremă, ci prin tolerarea discriminării, a stereotipurilor şi a excluderii’, se arată în mesajul preşedintelui Nicușor Dan.

Președintele evidenţiază că ‘educaţia rămâne cea mai puternică formă de prevenţie’ împotriva repetării unor astfel de tragedii.

‘Tinerii trebuie să cunoască adevărul despre Holocaust şi despre responsabilităţile care au făcut posibile aceste crime. Numai prin cunoaştere, spirit critic şi cultivarea respectului faţă de diversitate putem construi o societate rezilienţă în faţa manipulării, a urii şi a extremismului. În acelaşi timp, avem obligaţia de a păstra şi valorifica locurile memoriei, mărturiile supravieţuitorilor şi rezultatele cercetării istorice, pentru ca generaţiile viitoare să înţeleagă nu doar ce s-a întâmplat, ci şi de ce asemenea atrocităţi nu trebuie să mai fie posibile niciodată’, se mai arată în mesaj.

Preşedintele Dan aminteşte că România a făcut progrese semnificative atât în ceea ce priveşte protejarea drepturilor omului, cât şi în dezvoltarea unui cadru legislativ solid pentru combaterea antisemitismului.

‘România a făcut progrese semnificative atât în ceea ce priveşte protejarea drepturilor omului, prin consolidarea mecanismelor juridice şi instituţionale şi alinierea la standardele europene, cât şi în dezvoltarea unui cadru legislativ solid pentru combaterea antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei şi a discursului instigator la ură. Aceste realizări nu încheie procesul memoriei, ci îl continuă, demonstrând angajamentul unei societăţi democratice şi mature, capabile să îşi asume trecutul şi să transforme lecţiile sale în repere pentru viitor. Împreună, astăzi la Iaşi, ne angajăm să nu cădem în capcana ‘banalităţii răului’, concept formulat de Hannah Arendt, şi să rămânem vigilenţi în faţa intoleranţei, discriminării şi urii’, a punctat Nicuşor Dan.

Potrivit şefului statului, ‘eroziunea spiritului civic, abandonarea solidarităţii şi a compasiunii în faţa radicalizării discursului public’ l-a determinat pe unul dintre cei mai lucizi martori ai epocii, scriitorul Mihail Sebastian, să scrie în ‘Jurnalul’ său că ‘masacrul de la Iaşi este o obsesie de care nu scăpăm’, surprinzând ‘modul în care violenţa era tolerată, încurajată şi transformată de autorităţile vremii într-o politică sistematică de persecuţie împotriva evreilor’.