Reuniune de lucru la București privind combaterea antisemitismului

Evoluțiile naționale și europene din domeniul combaterii antisemitismului și promovării vieții evreiești, tema centrală a dezbaterilor purtate timp de trei zile la București

România Internațional, 05.05.2023, 17:17

Evoluțiile naționale și
europene din domeniul combaterii antisemitismului și promovării vieții
evreiești, tema centrală a dezbaterilor purtate timp de trei zile la București

Guvernul României și Comisia Europeană, cu
sprijinul Federației Comunităților Evreiești din România, au organizat, în
perioada 2 – 4 mai a.c., cea de-a IV-a reuniune a Grupului de Lucru pentru
implementarea Strategiei Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului
și promovarea vieții evreiești.

Evenimentul a reunit reprezentanți speciali,
coordonatori și responsabili cu atribuții în domeniul combaterii
antisemitismului din statele membre UE, precum și ai organizațiilor naționale,
europene și internaționale ale comunităților evreiești, ai organizațiilor
internaționale relevante și experți. De asemenea, reuniunea s-a bucurat de
prezența unor reprezentanți ai autorităților și ai comunităților evreiești din
Ucraina și Republica Moldova, ca dovadă a sprijinului pe care statele membre și
instituțiile Uniunii Europene îl oferă statelor din vecinătate, astfel încât
acestea să fie pregătite să facă față provocărilor și să se inspire din
modelele de bune practici prezentate. Această participare a adus în atenție
faptul că agresiunea militară ilegală, ilegitimă și neprovocată a
Federației Ruse împotriva Ucrainei a pus în pericol locurile memoriei
Holocaustului din această țară, unde în prezent locuiește a patra cea mai mare
comunitate de evrei din Europa, și a evidențiat modele noi de distorsionare a
Holocaustului, de revizionism istoric și dezinformare susținute de la nivel
statal, care ne obligă la o intensificare a eforturilor de a preveni și combate
eficient aceste evoluții.

În cadrul sesiunii de
deschidere, organizate marți, 2 mai a.c., la Palatul Victoria, premierul
Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat importanța găzduirii acestui eveniment la
București, ca expresie a susținerii constante pe care România o acordă tuturor
proiectelor europene dedicate combaterii antisemitismului, arătând că în
ultimii ani, România a devenit un model regional în ceea ce privește combaterea
antisemitismului, prezervarea memoriei Holocaustului și educația privind
Holocaustul. Asumarea, de către statul român, a trecutului său traumatic din
perioada Holocaustului a început odată cu adoptarea, în 2004, a raportului
final al Comisiei internaționale Elie Wiesel. Recomandările conținute în raport
ne-au determinat să luăm măsuri imediate și ferme pentru implementarea lor.
Drept urmare, în ultimii 20 ani, am fost martori la progrese importante
realizate de România în materia comemorării Holocaustului și a educației
privind Holocaustul.

De asemenea,
Vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european,
Margaritis Schinas, a evidențiat contribuția României în lupta împotriva
antisemitismului și a reiterat hotărârea Uniunii Europene de a câștiga lupta
împotriva antisemitismului: În prezent, 14 state membre dispun de o strategie
națională și sperăm că acesta va fi cazul tuturor până la sfârșitul acestui an.
Am fost foarte încurajat de schimbul de opinii cu miniștrii justiției din
decembrie și de nivelul ridicat de angajament exprimat de toți cei prezenți în
sală. Ca urmare a acestui fapt, Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 10
martie a decis ca de acum înainte să aibă un schimb de opinii regulat privind
combaterea rasismului și antisemitismului și să servească drept platformă
pentru îmbunătățirea coordonării politice. Acesta este un important pas
înainte.



Coordonatorul Comisiei Europene pentru combaterea
antisemitismului și promovarea vieții evreiești, Katharina von Schnurbein, a
subliniat importanța angajamentului politic al autorităților române în acest
domeniu, mai ales în contextul în care, la nivel european, antisemitismul este
în continuă creștere, iar evreii fac subiectul unor atacuri care le pun în
pericol viețile.

În intervenția sa,
susținută în prima sesiune de lucru, deputatul Alexandru Muraru, Reprezentantul
special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei și combaterea
antisemitismului și a xenofobiei, a reafirmat angajamentul statului român,
evidențiind faptul că: România va continua să se implice în eforturile de
cooperare internațională pentru combaterea antisemitismului, rasismului,
xenofobiei, consolidarea educației despre Holocaust și promovarea comemorării.

La rândul său,
Coordonatorul Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării
Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului,
xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, Irina-Dumitrița
Solomon, a subliniat, în cadrul sesiunii dedicate evaluării stadiului de
implementare a strategiilor naționale în domeniul combaterii antisemitismului
că la fel ca în cazul consolidării democrației, lupta pentru combaterea
antisemitismului este una continuă. Primul pas este ca fiecare stat să
recunoască faptul că se confruntă cu flagelul antisemitismului și apoi să
înceapă o muncă hotărâtă de combatere a acestuia. Din aceste motive, statele au
datoria de a adopta strategii naționale specifice.

Structurate pe cinci
sesiuni, dezbaterile au vizat tematici precum: lupta împotriva antisemitismului
și combaterea negării și distorsionării Holocaustului și teoriilor conspirației
ca premise pentru democrații reziliente, stadiul implementării strategiilor
naționale în domeniul combaterii antisemitismului, memoria Holocaustului sub
presiune – studii de caz Ucraina și Republica Moldova, exemple de bune practici
la nivel local și regional în domeniul combaterii antisemitismului și
negaționismului și implicarea statelor membre în procesul de implementare a
Strategiei UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții
evreiești.

Programul a cuprins, de
asemenea, și o vizită la Memorialul Victimelor Holocaustului din București,
organizată cu sprijinul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului
din România Elie Wiesel, precum și o serie de vizite culturale dedicate
istoriei și culturii evreilor din România, găzduite de Federația Comunităților
Evreiești din România, menite să sublinieze contribuția acestei comunități la
dezvoltarea și modernizarea societății românești, dar și la promovarea
dialogului, coeziunii, diversității, drepturilor și libertăților fundamentale,
elemente care definesc România europeană de astăzi.