România și 16 state cer menținerea fondurilor UE destinate agriculturii
România și alte 16 state membre UE cer ca finanțarea destinată agriculturii și politicii de coeziune să se menţină în viitorul buget european pentru perioada 2028-2034.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mariana Chiriță, 03.10.2026, 18:58
România, Italia și alte 15 state membre ale Uniunii Europene (UE) cer menținerea fondurilor destinate agriculturii și politicii de coeziune în viitorul buget european 2028-2034.
Țările, reunite în grupul „Prietenii Coeziunii” au transmis o scrisoare comună Președinției irlandeze a Consiliului UE.
„Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul „Prietenilor Coeziunii” în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european. Astfel, în perspectiva următoarelor etape ale negocierilor privind Cadru Financiar Multianual, am adresat o scrisoare comună Prim-ministrului Irlandez Micheál Martin, în calitate de Președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene”, a anunțat președintele Nicușor Dan, pe pagina de facebook a Administraţiei Prezidenţiale.
Semnatarii scrisorii susțin păstrarea nivelului actual de finanțare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună, „precum și alocarea de resurse suplimentare priorităților de importanță majoră, precum securitatea și apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența”, spune şeful statului.
Statele membre sunt pregătite să discute noi resurse proprii pentru bugetul european, a spus Dan: „În acelaşi timp, reafirmăm disponibilitatea de a lucra în mod constructiv la noi resurse proprii, care ar putea atenua presiunea asupra bugetelor naţionale”.
România pledează pentru un buget european mai mare, menit să reducă diferențele de dezvoltare dintre statele membre.
„În primul rând, ne dorim un buget al Uniunii Europene ambiţios, ne dorim sume consistente pentru capitolul de coeziune şi capitolul de agricultură, tocmai pentru ca să reparăm decalajele între cetăţenii diferitelor ţări europene. Ne interesează foarte tare pilonul cu privire la competitivitate, din nou aici ţintim o reducere a decalajului între ţări europene şi ne dorim ca companii din ţări mai puţin dezvoltate europene, cum este România, să poată să aibă acces la fonduri de competitivitate”, afirma șeful statului.
