Victor Negrescu: România riscă să primească mai puţini bani europeni

Eurodeputatul Victor Negrescu atrage atenția asupra viitorului buget multianual al UE care poate însemna sume mai mici pentru agricultură, sănătate sau dezvoltarea regională.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Radio România Internațional, 12.10.2026, 09:29

România riscă să primească mai puţini bani europeni în următorii şapte ani, pentru România miza fiind una uriaşă, avertizează europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu (grupul S&D), potrivit Agerpres.

„România riscă să primească mai puţini bani europeni în următorii şapte ani. Noua propunere pentru bugetul european 2028-2034, prezentată de Preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, reprezintă un semnal de alarmă serios. Bugetul propus, de 1.622 de miliarde de euro, la preţurile din 2025, este cu 141 de miliarde de euro mai mic decât propunerea iniţială a Comisiei Europene. Este o reducere de 8%, într-un moment în care statele membre şi oamenii se confruntă cu preţuri ridicate, venituri insuficiente şi nevoi tot mai mari’, a scris Negrescu pe Facebook.

Eurodeputatul subliniază că un astfel de buget ar afecta fermierii, dezvoltarea zonelor rurale și alte investiții esențiale.

„Discutăm despre fondurile pentru drumuri, şcoli, spitale, agricultură, dezvoltarea satelor, sprijinirea firmelor româneşti şi crearea de locuri de muncă. 6 din 10 investiţii publice din România s-au făcut cu bani europeni de la integrare până în prezent. Este esenţial ca aceste riscuri pentru România să fie eliminate în negocierile europene. În agricultură, pragul minim propus pentru sprijinul mediu pe hectar scade de la 130 la 90 de euro, faţă de propunerea Comisiei Europene. Această modificare poate accentua diferenţele dintre subvenţiile acordate fermierilor din statele membre. Fermierii români concurează pe aceeaşi piaţă europeană şi trebuie să beneficieze de condiţii echitabile. România trebuie să susţină convergenţa deplină a subvenţiilor şi un buget distinct, protejat, pentru dezvoltarea rurală, nu doar un prag într-un fond comun cu alte priorităţi.”

Educația, sănătatea sau digitalizarea sunt și ele printre sectoarele care ar urma să aobă bugete mai mici decât cele propuse de Executivul european. adaugă Victor Negrescu.

„Vorbim despre riscul de a avea mai puţine burse şi oportunităţi reduse pentru elevi, studenţi, profesori şi tineri. Accesul la educaţie şi mobilitate europeană nu trebuie să depindă de veniturile familiei. În ceea ce priveşte sănătatea, finanţarea comună prevăzută pentru sănătate, biotehnologie, agricultură şi bioeconomie este redusă cu aproape 3 miliarde de euro. Nu există o alocare distinctă şi protejată pentru un program dedicat sănătăţii, precum EU4Health, şi nici garanţia celor 20 de miliarde de euro pentru sănătate în planurile naţionale şi regionale, pe care am susţinut-o în Parlamentul European. România are nevoie de finanţări clare pentru spitale, prevenţie, acces la tratamente şi personal medical.

În timp ce alte economii investesc masiv în noile tehnologii, Europa discută reducerea investiţiilor pentru următorii şapte ani. În contextul sumelor infime alocate din bugetul naţional, România are nevoie de mai multe resurse europene pentru cercetare, infrastructură digitală şi firme inovatoare. În plus, fondurile pentru protecţia civilă şi urgenţele sanitare scad cu aproximativ 35%, iar cele pentru solidaritate în caz de dezastre cu aproximativ 55%, faţă de propunerea Comisiei. O reducere greu de justificat, mai ales după succesul misiunilor europene de solidaritate în statele afectate de incendii, inundaţii sau alte incidente cu impact major”, spune Victor Negrescu care  a mai atrage atenția și asupra riscului de diminuare a viitoarelor alocări bugetare ale României.

„Mecanismul de protecţie de 80% nu garantează menţinerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre. Prin urmare, România poate primi mai puţini bani europeni. Agricultura, dezvoltarea rurală şi coeziunea rămân integrate în planuri comune corelate cu cerinţe şi jaloane specifice, apropiate de modelul PNRR. Totodată, termenele propuse pentru utilizarea fondurilor pot pune presiune suplimentară asupra proiectelor mari de infrastructură. Nu regăsim nici alocări dedicate pentru hubul de securitate la Marea Neagră sau pentru locuinţe accesibile. În plus, deşi este recunoscută nevoia de sprijin pentru regiunile de frontieră cu Ucraina, coeficientul financiar suplimentar de 1,25 pentru calcularea finanţării frontierelor este prevăzut doar pentru cele cu Rusia şi Belarus. Nu putem accepta însă ideea că reducerea investiţiilor este inevitabilă, cât timp nu sunt valorificate toate posibilităţile de finanţare.”

În aceste condiţii, Negrescu a subliniat că este nevoie de un guvern cu puteri depline.

‘Singurele veşti bune sunt legate de menţinerea alocării minime de 195 de miliarde de euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate, pragurile de finanţare pentru mediul rural şi obiectivele sociale, precum şi posibilitatea de a sprijini regiunile de frontieră cu Ucraina. În acest context, România are nevoie de un guvern cu puteri depline, cu o majoritate parlamentară clară şi stabilă şi cu un program de guvernare asumat. Nu ne putem permite o formulă politică fragilă, dependentă permanent de negocieri şi compromisuri conjuncturale, tocmai când trebuie să apărăm interesele României în cele mai importante negocieri bugetare europene din următorii ani. România trebuie să ştie ce solicită în negocierile europene, ce fonduri vrea să protejeze şi ce alianţe construieşte pentru a-şi susţine interesele. Avem nevoie de un guvern care să negocieze, să pregătească proiecte şi să folosească integral resursele disponibile, nu de jocuri politice sau de un executiv cu o majoritate instabilă’, a transmis europarlamentarul.

El a adăugat că, în calitate de vicepreşedinte al Parlamentului European şi coordonator al grupului de lucru al Partidului Socialiştilor Europeni pentru viitorul buget european, va continua să susţină protejarea fondurilor pentru agricultură şi coeziune, subvenţii echitabile pentru fermierii români, finanţări distincte pentru dezvoltarea rurală, investiţii mai mari în educaţie, sănătate şi competitivitate şi un sprijin european mai consistent pentru România şi flancul estic.