Victor Negrescu: „Vom intensifica dezbaterea publică în procesul de adoptare a monedei euro“

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat, luni, 13 noiembrie, la dezbaterea cu tema România și aderarea la zona euro, organizată de Ministerul Afacerilor Externe și Institutul European din România.

Adaugă ca sursă preferată în Google

România Internațional, 14.11.2017, 08:38

Ministrul
delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat, luni, 13
noiembrie, la dezbaterea cu tema România și aderarea la zona euro, organizată
de Ministerul Afacerilor Externe și Institutul European din România.

În
intervenţia sa, ministrul delegat a susținut că, pentru România, perspectiva
aderării la moneda euro și implicit inițierea demersurilor de pregătire în
această direcție reprezintă în primul rând un angajament proeuropean ferm,
subliniind totodată nevoia de a intensifica dezbaterea publică și implicarea
actorilor instituționali și neguvernamentali în acest proces tehnic, dar și
politic.

Sistemul
public din România a demarat în ultimele luni un proces de evaluare și
pregătire tehnică privind aderarea la zona euro, pentru a ne asigura că suntem
pregătiți pentru acest proces, dar și că informăm corespunzător beneficiarii
finali, în speță cetățenii României. Trasarea unei foi de parcurs pentru
aderarea la zona euro, definită de cât mai mulți actori relevanți și pentru
care să existe consens la nivelul întregii societăți, este o condiție
necesară, a declarat Victor Negrescu.

Ministrul
delegat a vorbit și despre inițiativa Comisiei Europene de a încuraja țările
care doresc să adere la zona euro cu noi ajutoare tehnice și financiare, care
vor fi detaliate în data de 6 decembrie.

România
trebuie să participe activ la acest proces amplu de reformare a zonei euro,
pentru a sprijini orice demers care susţine această construcţie a Uniunii
Europene puternice, coezive, în care toate statele să conteze şi în care, mai
ales, viziunea noastră să fie luată în considerare. Ne aflăm într-un dialog
permanent cu decidenții europeni, întrucât decizia efectivă de extindere a
zonei euro este una complexă, care implică mai multe instituții europene, dar
și statele membre. Ne dorim evitarea unei situații similare altor dosare, iar adoptarea
monedei unice să nu poată fi implementată în pofida îndeplinirii tuturor
criteriilor tehnice, a explicat Victor Negrescu.

La
evenimentul găzduit de Palatul Parlamentului au participat numeroși
reprezentanți ai administrației publice, specialiști din mediul academic și de
cercetare, analiști în domeniile economie, finanțe-bănci, afaceri europene,
precum și exponenţi ai societății civile și mass-media.

Informații suplimentare

În
prezent, zona euro numără 19 state membre din cele 28. Din cele 9 state care nu
fac parte din zona Euro, numai Danemarca și Regatul Unit, care va părăsi
Uniunea Europeană la 29 martie 2019,
data oficială pentru finalizarea procesului Brexit, nu au obligația să adere la
zona euro. Spre deosebire de ele, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria,
Polonia, România și Suedia, care nu fac încă parte din zona euro, au obligația,
în temeiul tratatelor, de a adera îndată ce îndeplinesc criteriile necesare.
Ultimele țări care au aderat la moneda unică sunt cele trei state baltice:
Estonia în 2011, Letonia în 2014 și Lituania în 2015.

Aderarea
României la zona euro continuă să fie o prioritate națională reflectată în mod
corespunzător în Programul de guvernare 2017 – 2020, unde se stipulează în
mod expres: Urmărirea dezbaterilor privind aprofundarea guvernanței economice
a zonei euro, cu sublinierea importanței caracterului transparent și inclusiv
al acestora și evitării creșterii decalajelor între statele euro și non-euro,
din perspectiva obiectivului României de aderare la moneda unică.

Conform
prevederilor din Programul de convergență 2017 – 2020, Guvernul României își
menține angajamentul de aderare la zona euro, însă stabilirea unei date
concrete în această privință presupune realizarea unor analize aprofundate, în
special în ceea ce privește convergența reală, structurală și instituțională,
domenii în care sunt necesare progrese importante. În plus, este necesară
luarea în considerare a sustenabilității îndeplinirii criteriilor de
convergență nominală.