Sprijin UE pentru Ucraina
România a fost reprezentată la Bruxelles, la Consiliul Afaceri Generale, de șeful diplomației, Emil Hurezeanu.
Corina Cristea, 18.03.2025, 11:41
O nouă iniţiativă privind furnizarea către Kiev a unui ajutor militar în valoare de zeci de miliarde de euro a fost analizată, luni, de miniştrii de externe ai Uniunii Europene, reuniți, la Bruxelles, la Consiliul Afaceri Generale. Potrivit propunerii avansate de şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, statele membre ar urma să contribuie în funcție de forța lor economică, iar pentru a preîntâmpina un eventual veto din partea anumitor guverne, participarea la această inițiativă este pe bază de voluntariat, specifică un text al corpului diplomatic al UE, citat de dpa. Ideea suplimentării ajutorului militar pentru Ucraina are mai bine de trei săptămâni vechime, iar cifra a crescut pe parcurs, ajungând acum la aproximativ 40 de miliarde de euro pentru acest an.
În afara promisiunilor de ordin financiar, iniţiativa stabileşte, totodată, o ţintă pentru ţările participante de a livra Kievului două milioane de unităţi de muniţie de artilerie în acest an. Oficialii UE argumentează că este vital ca Ucraina să fie susţinută în continuare pe câmpul de luptă, în contextul incertitudinii privind viitorul sprijinului oferit de SUA sub administraţia lui Donald Trump. În același timp, statele membre vor să ofere acest ajutor cât mai rapid, pentru că sunt sceptice în legătură cu voinţa Rusiei de a opri războiul.
Planul ar presupune o dublare a ajutorului militar oferit Ucrainei de UE pentru a o sprijini în războiul cu Rusia, anul trecut ajutorul european pentru Kiev însumând aproximativ 20 de miliarde de euro. Însă, în Consiliu nu există unanimitate. Potrivit diplomaţilor, această propunere are un sprijin puternic din partea ţărilor din nordul şi estul Europei, în schimb unele ţări din sud sunt mai reticente. Italia şi Spania au precizat că nu sunt pregătite să susţină propunerea şefei diplomaţiei UE. Miniştrii de externe italian şi spaniol au spus că este prea devreme pentru a exprima o poziţie definitivă cu privire la propunere, care va trebui discutată în profunzime și ținând cont de evoluțiile viitoare.
De asemenea, Franţa a pus mai multe întrebări legate de acest plan, mai afirmă sursele diplomatice. Din rândul ţărilor est-europene, Slovacia a semnalat că nu va obstrucţiona acest plan, dar va refuza să contribuie, în timp ce Ungaria, care consideră că ajutorul militar al UE pentru Ucraina este inutil şi nu face altceva decât să prelungească războiul, a exclus la rândul ei orice implicare.
Prezent la discuțiile de la Bruxelles, șeful diplomației de la București, Emil Hurezeanu a exprimat sprijinul pentru iniţiativa Înaltului Reprezentant. După reuniune, Kaja Kallas a declarat că propunerea ei a fost primită cu un “sprijin politic larg”, iar discuţiile intră acum în detalii. Detalii care urmează să fie discutate inclusiv la summitul european de pe 20 şi 21 martie, săptămâna aceasta, la Bruxelles, la care discuţia privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se va concentra pe modul în care va fi menţinut sprijinul multidimensional al UE către Kiev, în special asistenţa militară şi financiară, în contextul ultimelor evoluţii de pe front şi ţinând cont de dinamica înregistrată în perspectiva unor negocieri de pace.
