Absorbția fondurilor europene
Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România a devenit beneficiar net al fondurilor europene puse la dispoziția statelor membre.
Corina Sabău, 10.04.2020, 10:37
Aproximativ 42,2 miliarde de euro este suma
alocată României, pentru cele două perioade de programare (2007-2013 și
2014-2020), aferente doar pentru politica de coeziune. La aceasta se mai adaugă
alte finanțări, printre care cea mai importantă este cea pentru politica
agricolă comună.
Esențial
este ca România, dispunând de aceste fonduri, să-și atingă țintele la care s-a
angajat și să înregistreze progrese în dezvoltarea infrastructurii, economiei
sau a resurselor umane. Aceasta este părerea europarlamentarului Nicu
Ștefănuță, care susține că este necesară simplificarea procedurilor de accesare
a fondurilor europene.
De multe ori autoritățile noastre s-au
complicat. Eu, unul, prefer sistemul de voucherizare, în care UE oferă bani
direct de la Comisia Europeană pe anumite programe. Din păcate, în continuare,
în cele mai multe cazuri, accesarea se face în continuare prin ministerele naționale
și prin autoritățile de management. Este necesar să încercăm să reducem drastic
birocrația, pentru că nu se poate să lăsăm lucrurile la fel. Așa se poate
ajunge iar în situația în care comunități locale să nu beneficieze de fonduri
europene. Este cel mai simplu lucru pentru un primar să acceseze fonduri
europene pentru apă, canalizare și lucruri de bază de care este nevoie în
România. Până la un punct, fiiind vorba de o birocrație sufocantă, poți
înțelege anumite nereușite. Dar cred că trebuie să ne gândim că atâția primari
au reușit, trebuie să ne uităm în jur la cazurile de success.
În ceea ce privește soluția pentru
creșterea absorbției fondurilor europene europarlamentarul Nicu Ștefănuță ne-a
declarat:
Pentru mine soluția nu se rezumă doar la
ceea ce facem noi la Bruxelles, mă refer la reducerea birocrației și la tendința
spre voucherizare, adică de a da oamenilor bani direct de la Comisia Europeană.
Pentru mine, soluția trece și prin decidenții noștri locali și guvernamentali, sunt
necesare toate aceste trei nivele pentru a reuși.
Eu cred într-un proiect de
țară în acest domeniu, nu cred că poate fi vorba de un proiect al unui singur
partid. Ar trebui ca decidenții din toate partidele, indiferent de cum va arăta
guvernarea viitoare, să se pună de acord, așa cum au făcut-o în perioada
aderării noastre la UE și NATO, pentru a avea un consens de țară pe atragerea
acestor fonduri. Pentru că altfel nu vom reuși să le atragem. Trebuie să fim
atenți, banii aceștia nu vor veni la nesfârșit în România, poate ca acest ciclu
financiar de șapte ani să fie chiar ultimul în care avem posibilitatea de a
atrage zeci de miliarde de euro. Astfel că eu văd nevoia unui consens national, unui CSAT al utilizării fondurilor europene, este nevoie de o discuție în
favorea țării și nu în favoarea partidelor.
