Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară – HERA

Comisia Europeană a lansat HERA - răspunsul UE atât pentru anticiparea situațiilor de urgență, cât și pentru gestionarea lor.

Corina Cristea, 28.09.2021, 09:36

Comisia Europeană a
lansat, la jumătatea acestei luni, Autoritatea europeană pentru pregătire și
răspuns în caz de urgență sanitară. HERA are menirea de a anticipa amenințări
și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea
capacităților de răspuns necesare. Iar atunci când survine o situație de
urgență, HERA va asigura dezvoltarea, producerea și distribuirea de
medicamente, de vaccinuri și de alte contramăsuri medicale, precum mănuși și
măști, care au lipsit adesea în prima fază a răspunsului la criza provocată de
noul coronavirus, de exemplu.

Despre HERA am discutat cu eurodeputatul Tudor
Ciuhodaru – despre misiunea acesteia;
despre modul în care această autoritate va interacționa cu alte agenții, cu
statele membre sau cu Parlamentul European; de ce era nevoie de o nouă
autoritate în acest domeniu.

Tudor Ciuhodaru: A fost această pandemie și am fost
între primii care au avertizat în Parlamentul European că ne trebuie o
modalitate de a răspunde rapid acestor provocări, mai ales că am văzut situații
în care și sisteme de sănătate mai bine pregătite decât al nostru au fost puse
în dificultate. Și pot să spun că, cel puțin în stadiile inițiale, lipsa unei
coordonări s-a văzut și s-a simțit în modalitățile de intervenție la nivel
european. Practic, vorbim despre un trepied pe care mi l-aș dori aplicat, o
unitate de primire a urgențelor la nivel european, dacă vreți, numai că aici diferențele sunt pe partea
de prevenție și pe partea de cercetare. Adică, vrem, practic, ca în orice fel de
situație pe partea de urgență să putem asigura prevenția – asta înseamnă
monitorizare permanentă a ceea ce se întâmplă în fiecare stat membru, în așa fel
încât să sesizezi la timp că există o situație de criză și să ai mecanismele
adecvate pentru a interveni. Iar dacă vorbim de intervenție, gândiți-vă că aici
lucrurile sunt extrem de complexe. Propuneam, la un moment dat, inclusiv
existența unor spitale în care să se poată asigura tratamentul pentru toți cei
care au nevoie și pentru alte patologii, nu doar pentru patologia de
coronavirus, în așa fel încât să nu se ajungă în situații dramatice cum a fost
cea de anul trecut din România.

Pe de altă parte, vorbim și despre partea de
cercetare și aici lucrurile sunt extrem de importante. Pentru că în permanență
trebuie să ai soluții noi, mecanisme de intervenție, să poți oferi și teste și
aparatură medicală de înaltă performanță, în așa fel încât atunci când apare o
situație de risc să nu fi descoperit. Este foarte simplu până la urmă: vrem ca
prin această integrare, această coordonare la nivel european, să putem asigura
niște mecanisme de intervenție corespunzătoare, având tot timpul accentul pe
prevenție, pentru că este foarte, foarte clar că într-o lume globalizată astfel
de situații se pot repeta oricând.

Și nu este de neglijat. Această agenție
europeană trebuie să vină în completarea a două lucruri extrem de importante -
pe de o parte, acea rezervă paneuropeană pe care am aprobat-o în Comisia de
sănătate a Parlamentului European, de 3,1 miliarde de euro, care, practic,
constituie o bază de materiale sanitare, ventilatoare, de echipamente medicale
de primă necesitate, ce poată fi accesată gratuit de statele membre, cu diverse
sedii la nivel european – și unul dintre ele vreau să fie și este în România în
acest moment – în așa fel încât atunci când ai nevoie într-o situație de criză,
fie că vorbim despre pandemie, că vorbim despre alte catastrofe naturale, cataclisme,
cutremure, să ai acea bază materială accesibilă. Și, evident, dacă alt stat
membru este mai expus decât cel în care există acest depozit, să zicem, ele pot
să fie transferate oricând acolo unde este nevoie.

Am spus de partea materială,
dar și partea medicală de intervenție este extrem de importantă. Iar pe această
idee, a acelui corp medical european – am propus să fie extins, în așa fel
încât în situațiile în care apare o necesitate importantă de personal medical
sau sunt depășite sistemele de sănătate să poți avea și oamenii bine pregătiți
pe care să-i poți aloca acolo unde este nevoie. Eu cred că această idee de
uniune europeană a sănătății, pe care am susținut-o de la început, are mai
multe pârghii și sunt multe lucruri care trebuie schimbate. Și sper ca acest
proiect amplu, care vrea, practic, să schimbe modalitățile de intervenție în
situație de urgență la nivel european să fie cât mai repede pus în practică în
așa fel încât fiecare dintre noi, cetățean european, să poată beneficia de cea
mai bună asistență în astfel de situații de criză, pentru că până acum
lucrurile nu au fost așa cum ni le-am fi dorit.