COVID, lecții învățate și recomandări pentru viitor
Au trecut mai bine de doi ani de când pandemia de COVID a schimbat societatea așa cum o știm, obligând guvernele să regândească importanța politicilor în domeniul sănătății.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 09.09.2022, 09:10
Europa a devenit
rapid unul dintre epicentrele timpurii ale pandemiei în 2020, Italia fiind a
doua țară care a implementat măsuri stricte de izolare după China, așa că
Uniunea Europeană a intervenit pentru a ajuta statele membre să facă față
consecințelor.Însă
blocul comunitar s-a confruntat și cu critici pentru acțiunile unilaterale ale
statelor membre de a închide granițele și pentru lupta timpurie a Uniunii Europene
pentru lansarea vaccinului. Așadar, ce putem învăța din ultimii ani de conviețuire
cu COVID-19 și cum putem fi mai sănătoși în viitor?
Într-o dezbatere recentă
privind lecțiile învățate și recomandările pentru viitor, Sandra Gallina,
director general pentru sănătate și siguranță alimentară la Comisia Europeană,
a declarat că situația actuală este sub control, dar că trebuie să începem să
învățăm să trăim cu COVID.
Printre
lecțiile învățate se numără nevoia unei coordonări mai bune la nivelul Uniunii
Europene. COVID-19 a avut, de asemenea, un impact mare asupra sănătății mintale
și a altor boli. În primul an al pandemiei, de exemplu, prevalența anxietății
și a depresiei a crescut cu 25%, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Unul
dintre factorii majori, conform organizației, a fost creșterea stresului din
cauza izolării sociale în timpul blocajelor multiple din întreaga lume. Tinerii
au fost printre cei mai afectați de stresul pandemiei. Cazurile Covid au
provocat, de asemenea, întreruperi în serviciile de sănătate pentru alte boli, punând
în atenție sistemele de sănătate supraîncărcate din Europa.
Sandra
Gallina, director general pentru sănătate și siguranță la Comisia Europeană:
COVID a arătat că nu suntem pregătiți pentru situații de urgență. Nu
am avut resurse suficiente. Permiteți-mi să vă dau două cifre! Trei la sută din
bugetul sănătății ajunge la sănătatea publică. Consider că sănătatea publică e
ca un soft cu care lucrezi, așa că, dacă elimini medicamentele, spitalele, cu
ce rămâi? Ai doar 3% pentru politica pentru sănătatea publică. Apoi, pui lângă
ea 3% din PIB, care a fost costul carantinei. Și spuneți-mi dacă nu există mai
multe modalități de îmbunătățire a bugetului de sănătate publică! Lecția mea
este că, dacă ai voință politică, iar Parlamentul European este casa voinței
politice, poți reuși. Desigur, este mai bine să ai temei legal, cel puțin
pentru colegii mei care sunt avocați. Dar, dacă ești filozof, nu-ți pasă. Faci
doar ceea ce trebuie din punct de vedere politic. Voi sunteți politicienii. Voi
conduceți. Spuneți-ne voi ce să facem! Pentru că demografia Europei ne arată că
situația actuală nu este sustenabilă așa cum este. Există puțină forță de muncă
în domeniul sănătății, există bugete limitate. Medicamentele costă mult. Unele
tratamente pentru boli rare costă milioane. Așa că permiteți-mi să spun, acesta
este modul în care doriți să tratați o achiziție comună, fragmentar? Eu nu
cred.
Sandra Gallina, directorul general al Direcției Generale
de Sănătate și Securitate Alimentară a Comisiei Europene, supraveghează
politicile UE privind siguranța și sănătatea alimentară și punerea în aplicare
a tuturor legilor conexe. Sub conducerea ei, Comisia Europeană a condus
achiziția comună de vaccinuri COVID-19, a înființat Pregătirea și Răspunsul în
situații de urgență în sănătate și a lansat noul program EU4Health, care se va
desfășura din 2021 până în 2027.
