Creşterea rolul tinerilor în luarea deciziilor UE
Izolarea socială devenită o necesitate a acestor zile ne face odată în plus conştienţi de importanţa digitalizării în toate planurile vieţii.
Ana-Maria Cononovici, 31.03.2020, 11:14
De la viaţa de zi cu zi
până la procesele decizionale ale UE onlineul devine media principală şi
sigură.
Din fericire,
această digitalizare extinsă favorizează o mai mare participare a tinerilor
inclusiv la luarea de decizii în UE, aspect ce era oricum în vizorul
decidenţilor europeni.
Prezent în
cadrul manifestărilor ocazionate de celebrarea Zilei Iniţiativei Cetăţeneşti
2020 de la Bruxelles, Christian Huesmann, voce şi promotor al iniţiativei
cetăţeneşti europene, mai întâi în cadru academic, iar apoi în sectorele privat
şi public a transmis un imbold la scăderea vârstei de la care tinerii pot fi
consultaţi în priviţa viitoarelor decizii la nivelul UE:
Aceşti suporteri
tineri ai UE nu votează pe atât pe cât o fac cei mai vârstnici, aceia mai
sceptici ai conceptului european. Şi ar trebui să le dăm şansa celor mai tineri
să participe la vot. Din punctul meu de vedere o cale de a face asta este să le
dăm accesul la participare la Iniţiativa cetăţenească europeană. Este un mijloc
de a creşte nivelul participării tinerilor la politicile UE. Tinerii, după cum
se ştie, participă mai puţin prin formele tradiţionale, precum partizanatul
politic sau afilierea la diferite organizaţii. Dar în schimb se implică
depinzând de scop, atunci când consideră că este important. Dacă îi întrebăm pe
tineri ce formă de participare preferă, ei vor alege varianta digitală,
accesibilă.
El dat exemplul
Austriei care a scăzut vârsta limită a participării la vot la 16 ani, triplând
astfel numărul celor interesaţi de vot.
Nu numai că
modalităţile obişnuite de a face politică, precum consultările publice, sau
adunările cetățeneşti nu mai pot fi aplicate în Uniunea Europeană în aceste
zile, dar şi înainte se căutau noi modalități de a suplimenta procesele
democratice şi modul obișnuit de a face politică. Căile tradiţionale nu sunt
atractive pentru tineri şi nici pe cei foarte ocupaţi nu îi pot mobiliza,
astfel încât condamnă la consultarea preponderentă a persoanelor mai în vârstă.
Pentru a
guverna eficient şi democratic în viitor, aleşii europeni trebuie să ia în
calcul noile tendinţe sociale şi creşterea rolului democraţiei participative,
precum şi atragerea în număr cât mai mare a tinerilor în procesele decizionale
europene.
