Drumul către UE al statelor din Balcanii de Vest și al Republicii Moldova

În timp ce Muntenegru și Serbia se apropie de aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova a înghețat reformele necesare pentru integrare, spune eurodeputatul Eugen Tomac.

Lică Manolache, 09.07.2020, 10:15

Încheiată săptămâna trecută, președinția croată a Consiliului Uniunii
Europene, avea ca obiectiv, la debutul
mandatului în ianuarie, încurajarea negocierilor privind integrarea europeană a
statelor din Balcanii de Vest. Pandemia de coronavirus și măsurile de redresare
a Uniunii au făcut ca subiectul extinderii să treacă în planul al doilea.
Despre parcursul către aderarea la Uniune ale statelor din sud-estul Europei,
vorbește Eugen Tomac, eurodeputat din grupul popularilor:

Uniunea Europeană are o singură
agendă și un singura angajament în ceea ce privește extinderea și acesta
privește zona Balcanilor de Vest. Este un proces începute de aproape 15 ani și
a intrat într-o fază avansată în ceea ce privește Serbia și Muntenegru. De
asemenea, sunt premise pentru ca Macedonia de Nord și Albania să devină state membre UE, dar condițiile pe
care le impune Uniunea Europeană sunt extrem de dure și negocierile, avansează
greu.

Evident că la ora actuală cel mai avantajat din punct de vedere al integrării în Uniune este
Muntenegru. De altfel, acest stat are euro ca monedă națională asumată de ani
de zile. Este singurul stat care, deși nu se află în Uniunea Europeană, are
moneda națională euro. Și din punct de vedere al angajamentelor este cea mai
avansată, fiind și membru NATO.

În mod sigur, și Serbiei i se acordă o șansă în
plus, iar România va avea întotdeauna o abordare de susține a integrării
Serbiei în UE, însă condiționat pentru că și România, la momentul intrării în
Uniune, a respectat angajamentele ce țin de drepturile minorităților naționale,
iar noi avem o comunitate numeroasă în statul vecin care nu este respectată. Eu,
în calitate de europarlamentar, i-am cerut în mod repetat repetat, Înaltului
Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Josep Borrell, să
monitorizeze cu maximă atenție situația românilor din Valea Timocului pentru că
este în intersul Serbiei să armonizeze chestiunile ce țin de drepturile
minorităților. Noi nu cerem mult, noi cerem reciprocitate în ceea ce privește
protecția minorităților.

România este interesată și de soarta Republicii Moldova al cărui parcurs
spre Europa este deocamdată blocat. Din nou, Eugen Tomac:

În clipa în care (da) Ucraina a semnat împreună cu Republica Moldova
acordul de asociere la Uniunea Europeană, imediat Federația Rusă, în semn de
răspuns și dispreț față de UE, a sancționat acest demers prin anexarea Crimeei.
Din acel moment, Uniunea Europeană și-a redus capacitatea de mobilizare pe
dimensiunea extinderii spre Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât, din
punct de vedere politic, lucrurile au intrat într-o zonă a dezavantajului
Chișinăului în raport cu Uniunea pentru că aproape toate guvernele au avut o
agendă aș spune necinstită în relația cu Uniunea Europeană.

Plecând de la
furtul miliardului (n.r. de dolari) precum și multe alte măsuri interne care au
fost luate fără a fi consultată Uniune Europeană și fără a se ține cont de
solicitările Bruxelles-ului. Republica Moldova nu are o perspectivă de
integrare în UE pentru că și-a asumat că va împlini o serie de reforme interne
care țin de acordul de asociere la Uniunea Europeană, pe care l-a abandonat,
din punct de vedere al acțiunii politice. Cred că pentru românii din Republica
Moldova există o soluție de a deveni cetățeni ai Uniunii Europene prin
cetățenia română.