Extinderea agriculturii ecologice – obiectiv UE
Între obiectivele ambițioase ale UE se numără refacerea ecosistemului natural. Pentru aceasta, au fost gândite anumite strategii, care vizează inclusiv extinderea agriculturii ecologice.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 24.06.2020, 13:45
Comisia Europeană vrea ca până în 2030 să reducă folosirea de pesticide cu 50%, a îngrăşămintelor cu 20% şi vânzările de antimicrobiene pentru animale şi peştii din crescătorii cu 50%. Tot până atunci, procentul terenurilor unde se practică agricultura ecologică ar trebui să ajungă la 25% în 2030, în timp ce 10% din terenul agricol trebuie transformat în „peisaje extrem de diversificate”, precum iazuri şi arbuşti. Sunt obiective ambițioase, prin care se urmărește refacerea ecosistemului natural. De asemenea, prin diverse măsuri care țin de agricultură se urmărește sprijinirea țintei UE de a obține zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050. Despre toate acestea am discutat cu europarlamentarul Daniel Buda:
“Problema sectorului agricol este una foarte importantă din perspectiva relaţiei cu mediul înconjurător, pentru că, până la urmă, agricultura are un impact major asupra calităţii mediului, iar această chestiune s-a discutat la Bruxelles nu doar acum, în cursul pandemiei, era un subiect care preocupa decidenţii de la Bruxelles de foarte multă vreme. Tocmai de aceea s-a şi venit din partea Comisiei Europene cu mai multe propuneri legate de modalităţile prin care trebuie să dezvoltăm acest sector al agriculturii ecologice. Şi avem două strategii majore pe care le are Comisia Europeană în vedere: strategia De la fermă la furculiţă”, pe de o parte, şi, pe de altă parte, şi această abordare legată de Green Deal, de “înverzire” a agriculturii. Acum, ca să înţeleagă cei care ne ascultă ce înseamnă chestiunea aceasta sau care sunt zbaterile şi dezbaterile de acolo, pentru că, evident, o agricultură ecologică înseamnă o agricultură cu mai puţine pesticide, cu mai puţine insecticide, o agricultură care să fie mai puţin chimizată, ca să înţelegem mai bine. În acelaşi timp, sigur că performanţa în agricultură va fi afectată. Pe de altă parte, sunt foarte multe sarcini în plus care vin pentru fermieri şi, de-a lungul acestor dezbateri, atât eu cît şi colegii mei, am cerut ca fermierii să fie plătiţi mai mult pentru aceste eforturi pe care ei le fac pentru ceea ce înseamnă procurarea unei hrane la standarde calitative mult ridicate comparativ cu ceea ce avem acum. Pe de altă parte, ei contribuie în mod substanţial la ceea ce înseamnă calitatea aerului şi atunci sigur că pentru acest lucru trebuie să fie plătiţi.”
Executivul comunitar vrea ca o parte din fondurile alocate pentru Politica Agricolă Comună să meargă spre „schemele ecologice” pentru a-i plăti pe fermierii care practică agricultura ecologică sau sunt implicaţi în captarea dioxidului de carbon. De ce este atât de important ca agriculura ecologică sî câștige cât mai mult teren, să fie sprijinită cât mai mult posibil? Din nou, europarlamentarul Daniel Buda:
“De ce se merge pe varianta aceasta? Pentru că cetăţenii care vor consuma o astfel de hrană de calitate, o hrană mai puţin chimizată, vor fi mai sănătoşi, capacitatea lor de lucru va fi mult mai mare. Pe de altă parte, la bătrâneţe vor avea nevoie de mai puţine medicamente şi, cu alte cuvinte, e mai important să investeşti acum în prevenţie decât să tratezi mai târziu. Trebuie să ştie un lucru fermierii legat de această agricultură ecologică şi ce înseamnă această strategie Farm to Fork. În primul rând, este clar că vom discuta despre ceea ce înseamnă reducerea cantităţii de insecticide, de pesticide în agricultură. Dar, pe de altă parte, cercetarea din sectorul agricol a primit bani suficienţi şi necesari să dezvolte acele fertilizări ale culturilor agricole cu produse bio. Haideţi să vă spun şi lucruri care poate nu plac, mai ales fermierilor, dar nu am ce să fac, trebuie să le spun ceea ce trebuie nu ceea ce vor să audă. A fost o întreagă dezbatere la nivelul UE cu ceea ce înseamnă eliminarea neocotinoidelor. Mulţi fermieri din alte state membre erau supăraţi pe cei din România, de ce noi mai departe putem să folosim neocotinoidele în condiţiile în care lor le-a fost restricţionat acest lucru? Şi am întrebat – bun, dar voi ce faceţi pentru combaterea acelor boli? Şi mi s-a spus – ştiam acest lucru dar mi s-a confirmat – că acest sistem de rotaţie a culturilor este un sistem foarte eficient în ceea ce înseamnă reducerea consumului de insecticide, de pesticide şi al acestor neocotinoide.”
