Importanţa Directivei UE privind avertizorii de integritate

Până pe 17 decembrie 2021, statele membre aveau obligația să finalizeze procesul de transpunere în legislația națională a unei directive europene din 2019, numită Directiva Whistleblowers (sau Directiva Avertizorilor de integritate)

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Sabău, 10.08.2022, 09:15

Avertizorii de integritate, adică persoanele care
raportează sau divulgă informații privind un fapt ilegal obținute într-un
context profesional, ajută la prevenirea prejudiciilor și la detectarea
amenințării sau a prejudicierii interesului public. Măsurile aplicate la nivel
european pentru protejarea avertizorilor de integritate au fost, până în 2018,
inegale și fragmentate, consecința fiind că au existat numeroase situaţii în
care aceștia nu au avut curajul să își raporteze preocupările de teama
represaliilor.

În 2018 Comisia Europeană a prezentat un pachet de inițiative
care includeau o propunere de Directivă privind protejarea persoanelor care raportează
încălcări ale dreptului Uniunii și o comunicare care stabilește un cadru
juridic cuprinzător pentru protejarea avertizorilor de integritate. Scopul este
apărarea interesului public la nivel european, instituirea unor canale de
raportare ușor accesibile, interzicerea represaliilor împotriva avertizorilor
și stabilirea unor măsuri de protecție specifice.

Directiva UE a Parlamentului European și a
Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale
dreptului Uniunii a intrat în vigoare în decembrie 2019, urmând ca statele membre s-o transpună în legislația
lor națională până la sfârşitul anului 2021. Mai multe state membre, printre care
România, nu au transpus corect respectiva directivă a UE, astfel că fondurile
europene la care ar trebui să aibă acces sunt puse în pericol de încălcarea
statului de drept.

Ramona Strugariu, europarlamentar Renew Europe, a semnalat
acest lucru:

Protecţia intereselor financiare ale UE
înseamnă un cadru complex, care include mecanisme de detecţie, investigare,
pedepsire, recuperare, dar şi de prevenţie. Un rol extrem de important pentru
detecţie şi prevenţie, în special în contextul achiziţiilor făcute în perioada
pandemiei, dar nu numai, îl au avertizorii de integritate. Ei sunt acei oameni
verticali, care atunci când sesizează fapte de corupţie în companiile sau în
instituţiile publice în care lucrează, au curajul să le denunţe. Pentru a
semnala corupţia, avertizorii de integritate au însă nevoie de canale sigure şi
de o protecţie sporită, garantată de lege. Chiar procurorul-şef al Parchetului
European sublinia recent acest lucru, în contextul în care România nu a
transpus corect şi complet Directiva Europeană privind protecţia avertizorilor
de integritate. Iar România nu este singurul stat care se află în această
situaţie, alte şaptesprezece state membre se află în aceeaşi situaţie,
netranspunând corect această directivă. Mai mult, în România, legea recent
adoptată de Parlamentul României, goleşte Directiva de conţinut. Iar asta pune
în pericol atât activitatea Parchetului European, cât şi cadrul de protecţie al
intereselor financiare ale UE. Le cer tuturor statelor membre care nu au
transpus Directiva să facă acest lucru corect şi cât mai repede, pentru că
altfel nu protejăm interesele financiare ale Uniunii, ci opacitatea, frauda şi
corupţia.