Îngrădirea dreptului la educație în limba maternă în Ucraina

Eurodeputatul Eugen Tomac atenționeaăa asupra încălcării dreptului minorităților naționale la educație in limba maternă în Ucraina.

Corina Cristea, 15.03.2021, 10:58

Eurodeputatul Eugen Tomac a solicitat în Parlamentul
European crearea de mecanisme prin care finanțările europene pentru statele
partenere Uniunii Europene să fie condiționate de garantarea în aceste țări a
accesului minorităților naționale la educație în limba maternă.

În ianuarie, în
Ucraina a intrat în vigoare legea privind funcționarea limbii ucrainene ca
limbă de stat. Actul normativ, adoptat de Rada Supremă de la Kiev încă din
aprilie 2019, stipulează supremația limbii ucrainene în sfera serviciilor,
inclusiv în sectorul privat, fiind introduse certificate de stăpânire a limbii
ucrainene pentru funcționari până la președinte, precum și amenzi pentru
încălcarea dispozițiilor noii legi.

Despre
consecințele acestei legi asupra minorităților naționale am discutat cu
eurodeputatul Eugen Tomac, care a solicitat în Parlamentul European crearea de
mecanisme prin care finanțările europene pentru statele partenere UE, deci și
pentru Ucraina, să fie condiționate de garantarea în aceste țări a accesului
minorităților naționale la educație în limba maternă. Solicitarea survine în
condițiile în care, cândva parte a fostei URSS, Ucraina – țară cu 45 de
milioane de locuitori, vecină cu Uniunea Europeană – are o importantă
comunitate română, a doua numeric după cea rusă.

Eugen Tomac: Aici avem parte de o situație extrem de complicată și de
complexă, greu de înțeles, dar, cel puțin pentru noi, cei care urmărim evoluția
din acest stat vecin nouă, cu o comunitate de peste jumătate de milion de
români, lucrurile sunt foarte simple. Prevalându-se de faptul că încearcă să
desovietizeze administrația publică și învățământul din Ucraina, Kievul aplică
o politică extrem de distructivă în relația cu minoritățile naționale, și aici
nu mă refer doar la români, dar noi suntem printre cei mai afectați pentru că,
după vorbitorii de limbă rusă, cea mai mare comunitate din Ucraina sunt
românii.

Și, în mod justificat, suntem
îngrijorați pentru că desființarea învățământului în limba română, eliminarea
din administrația publică locală a statutului pe care-l are limba română, cea
de limbă regională, arată că drepturile fundamentale ale unei minorități
naționale sunt grav încălcate.

Și tocmai de aceea, am cerut Comisiei
Europene să gândească un mecanism prin care statele partenere ale UE, pentru că
Ucraina este considerată stat partener având acord de asociere la UE, să fie
condiționate de respectarea acestor norme elementare ce țin de garantarea
drepturilor minorităților de a-și păstra limba, identitatea culturală,
identitatea spirituală.

Or, ceea ce se întâmplă în această
perioadă legat de legislația adoptată în materie de învățământ și administrație
ne demonstrează foarte clar că Ucraina se îndepărtează de aceste valori și
tocmai de aceea voi insista ca finanțările europene, banii pe care îi trimite Uniunea
Europeană în acest stat, să fie condiționate de acest mecanism la care voi lucra
extrem de insistent, pentru că este inadmisibil ca state care încearcă să-și
consolideze democrația beneficiind de suportul UE să-i discrimineze exact pe
cei care vorbesc limbi oficiale ale UE, pentru că limba română este una dintre
limbile oficiale ale UE.

Cea mai recentă rezoluție a
Parlamentului European privind punerea în aplicare a Acordului de asociere
UE-Ucraina stipulează că Bruxelles-ul a luat act de legea privind sprijinirea
funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat și solicită Kievului să pună în
aplicare legea în deplină conformitate cu obligațiile sale internaționale și în
conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția – anume, să respecte
dreptul comunităților de a-și dezvolta și utiliza pe deplin propria limbă și să
acționeze cu cea mai mare atenție și echilibru față de minoritățile naționale,
limbile lor și drepturile lor la educație.