Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, votat de Comisia Europeană
Comisia Europeană a votat recent Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, aprobat de Parlamentul European și conceput pentru a ajuta ţările UE să combată efectele pandemiei de COVID-19.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Sabău, 19.03.2021, 09:10
Prin Mecanismul de Redresare
şi Rezilienţă statele europene primesc 672.5 miliarde EUR sub formă de granturi
și împrumuturi pentru a limita efectele negative ale pandemiei. Fondurile vor
fi folosite pentru a sprijini domenii de politică esențiale, dar și tranziția
către o economie verde, transformarea digitală, pregătirea pentru situații de
criză, precum și copiii și tineretul. Doi dintre cei trei co-raportori ai
Parlamentului European pentru Mecanismul european de redresare şi rezilienţă sunt
eurodeputaţii români Siegfried Mureşan(PPE) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe).
Dragoș Pîslaru: Siegfried Mureșan s-a concentrat pe zona de
prefinanțare, banii pe care îi primesc statele membre imediat după aprobarea
planurilor naționale, ceea ce îi aduce României aproape un miliard de euro în plus, iar eu m-am concentrat ca la
nivel european, dacă tot vorbim de un pachet pentru noua generație, să avem tinerii
și copiii în centrul reformelor și investițiilor pe care le facem prin Mecanismul
de Redresare și Reziliență.
Am lucrat susținut începând din vară și am creat un
pilon dedicat copiilor și tinerilor, astfel că acum toate statele membre sunt
obligate, în structura planurilor naționale, să ia în calcul măsuri și
investiții pentru aceștia. În cazul României acest aspect era esențial pentru
că România este unul dintre statele membre cu foarte mulți copii aflați în
sărăcie, în situația de a nu avea acces la educație, sănătate, alimentație corespunzătoare
sau locuire. În acelasi timp, tot în România, din păcate, șomajul în rândul
tinerilor sau imposibilitatea de a-și clădi o carieră profesională bine plătită
și de a-și întemeia o familie sunt probleme esențiale. Prin acest mecanism și
datorită acestui pilon care-i are în vedere pe copii și tineri, România are acum
resurse pentru a putea pune pe masă aceste probleme.
Tot prin Mecanismul de
Redresare şi Rezilienţă, România poate finaliza procesul de dezinstituționalizare
al copiilor din centrele de plasament, poate crea creșe, grădinițe, poate
investi în școli și în centre de zi pentru persoanele cu dizabilități. Sunt foarte
multe lucruri de care aveam atâta nevoie care acum se pot finanța prin acest
Mecanism de Redresare și Reziliență. Noi ne pierdem tinerii și lucrul acesta nu
se întâmplă doar din cauza nivelului salarial din România, tinerii țin cont și
de ceea ce le oferă societatea, care înseamnă administrație publică, servicii
de sănătate și educație, condiții de locuire, calitatea vieții. Toate aceste
aspecte pot fi acum consolidate și îmbunătățite prin această finanțare de care
beneficiază România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență , așa cum
se va numi documentul strategic pe care România îl va transmite.
Comisia Europeană va analiza în următoarele două luni
planurile naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) depuse de cele 27 de
guverne. Proiectele cuprinse în planuri trebuie să înceapă până la data de 31
decembrie 2023 şi trebuie finalizate până la sfârşitul anului 2026.
