Prezentarea Planului de acțiune privind securitatea cibernetică și IA
Comisia Europeană a prezentat Planul de acțiune al UE privind securitatea cibernetică și inteligența artificială, arătând că noile modele avansate de IA redefinesc securitatea cibernetică și pot fi utilizate în mod abuziv pentru a identifica vulnerabilități, a automatiza atacuri și a crește amploarea și viteza incidentelor cibernetice.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Robina Cornaciu, 15.09.2026, 09:30
Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune care stabilește un răspuns structurat la riscurile generate de modelele avansate de inteligență artificială și urmărește valorificarea oportunităților pe care aceste modele le oferă pentru securitatea cibernetică. Noile modele avansate de inteligență artificială redefinesc securitatea cibernetică.
Inteligența artificială poate fi exploatată pentru a identifica vulnerabilități, a automatiza atacuri și a crește la un nivel fără precedent amploarea și rapiditatea incidentelor cibernetice. Pornind de la cadrul juridic unic al Uniunii Europene în domeniul inteligenței artificiale și al securității cibernetice, planul de acțiune va reuni statele membre, industria și organizațiile de la nivelul Uniunii Europene pentru a consolida securitatea cibernetică a ecosistemului nostru digital în contextul vulnerabilităților generate de modele avansate de inteligență artificială.
În plenul Parlamentului European, în cadrul dezbaterii prezentarea planului de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială, europarlamentarul Claudiu Târziu a subliniat faptul că securitatea cibernetică se construiește prin investiții proprii.
“O dronă maritimă ucrainiană a fost aproape să distrugă portul Constanța din România iar noi nu am avut capacitatea tehnică de a o opri. Un model de inteligență artificială controlat de forțe rău intenționate poate paraliza o întreagă economie. Acestea sunt vulnerabilități reale ale Uniunii Europene, nu lipsa de reglementare. Securitatea cibernetică se construiește prin investiții, prin competențe și prin tehnologii proprii.
Nu putem vorbi despre suveranitate digitală, câtă vreme tehnologiile critique rămân controlate din afara Uniunii. Europa trebuie să-și dezvolte propriile capacități, iar România cu unul dintre cele mai performante ecosisteme IT din Europa poate și trebuie să contribuie. Singura condiție este ca fondurile europene să ajungă și în estul Uniunii.”
