Provocări în combaterea terorismului
Maria Grapini, europarlamentar, ne-a explicat de ce s-a simţit nevoia reanalizării normelor UE privind combaterea terorismului, norme cuprinse în Directiva 2017/541.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 02.12.2021, 09:01
La jumătatea lunii
noiembrie, Comisia Europeană a publicat un raport de evaluare a normelor UE privind
combaterea terorismului, norme cuprinse în Directiva 2017/541. În ansamblu, ca
urmare a directivei, statele membre și-au consolidat abordarea asupra
terorismului din punctul de vedere al justiției penale.
Maria Grapini,
europarlamentar, Vicepreședintă a Comisiei pentru piața internă și protecția
consumatorilor şi membru în Comisia
pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, ne-a explicat de ce s-a
simţit nevoia reanalizării acestor norme:
Comisia Europeană a făcut o analiză a modului de implementare a
directivei din 15 martie 2017, privind combaterea terorismului şi a plecat la
această analiză şi de la realitatea că în state membre cum ar fi Germania,
Franţa, Belgia, au fost atentate. România este o ţară care până acuma nu s-a confruntat
cu atacuri teroriste, suntem cumva una dintre ţările în care nu putem să spunem
că avem o problemă, însă, s-a constatat în această analiză că transpunerea acestei
directive a fost fie incompletă, fie incorectă. Din acest motiv, acum, Comisia
cere, pe de-o parte statelor membre să implementeze corect directiva, dar vine
cu încă câteva lucruri noi.
Existența unor standarde
minime pentru definirea și sancționarea infracțiunilor de terorism în cadrul UE
are o valoare clară, prevenind existența unor lacune juridice care ar putea fi
exploatate de teroriști. Maria Grapini a adăugat:
În primul rând, Comisia vrea să analizeze dacă actele de
violenţă de extremă dreaptă, care au apărut tot mai prezent în anumite state
membre, sunt sau nu sunt acte de terorism. Pentru că unele state le califică
drept un exerciţiu al democraţiei, o exprimare a dreptului la manifestare, la
demonstraţii. Pe de altă parte, vedem că se întâmplă totuşi şi acte de violenţă,
şi, sigur, se doreşte clarificarea acestui lucru. Cum dovedim intenţia de a
comite acte de terorism? Aşadar, Comisia pune foarte mult accent pe colaborare,
pentru că în decembrie 2020 s-a propus consolidarea mandatului Europol şi cere
statelor membre să transmită informaţii între ele, pentru că există o
procedură, un regulament de colectare de probe, pentru a se analiza de
specialişti, dacă duce spre un act terorist sau nu. Şi cred că este foarte
important ca şi România să aibă o îmbunătăţire a colectării de informaţii şi
claritate juridică. Până la urmă trebuie văzut cum se poate combate posibilul
act, să nu se ajungă până acolo. De aceea Comisia lucrează la o prezentare
generală a acestor acţiuni de combatere a extremismului violent, de dreapta,
din statele membre.(…) Directiva este asimilată în legislaţia naţională şi
trebuie acum îmbunătăţită cu ceea ce propune Comisia.
Directiva a contribuit, de
asemenea, la consolidarea nivelului de asistență și protecție oferit victimelor
terorismului. Impactul acesteia asupra drepturilor fundamentale a fost evaluat
a fi just proporționat. În pofida acestei evaluări pozitive, există în
continuare mai multe provocări în ceea ce privește punerea în aplicare a
normelor, iar Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a
aborda aceste aspecte.
