Reuninea la nivel înalt a dialogului UE-Belgrad – Pristina
Liderii din Serbia şi Kosovo s-au întâlnit, la Bruxelles, pentru o nouă rundă de discuţii mediate de Uniunea Europeană, în speranţa reducerii tensiunilor dintre Belgrad şi Pristina.
Mihai Pelin, 05.09.2022, 09:22
La Bruxelles a avut loc o nouă reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina, condusă de Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell și la care au participat președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și prim-ministrul din Kosovo, Albin Kurti.
Şeful diplomaţiei UE a convocat întalnirea după tensiunile provocate de noi reguli administrative şi frontaliere denunţate de Belgrad. Invocând un principiu al ”reciprocităţii”, Pristina are în vedere să impună şederi temporare pentru persoanele care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă. Totodată, le cere sârbilor din Kosovo să înlocuiască plăcuţele de înmatriculare auto ale vehiculelor lor cu unele kosovare. Noile măsuri au condus la un nou episod de violenţe în nordul Kosovo, unde minoritatea sârbă le consideră abuzive.
Întalnirea de la Bruxelles a fost a treia care a urmărit normalizarea relațiilor dintre Kosovo și Serbia, dar cele două părținu au reușit, nici acum, să ajungă la o înțelegere. Discuțiile vor continua, a declarat Josep Borrell:
Astăzi, nu există un acord, dar nu
renunțăm. Trebuie să continuăm să discutăm, trebuie să căutăm o soluție. Procesul va continua. De asemenea,
le-am spus clar ambilor lideri că aderarea la Uniunea Europeană ar trebui să
rămână obiectivul lor final, unul față de care ambii s-au angajat. Și pentru
aceasta, ei trebuie să găsească o modalitate de a avansa pe această cale și
primul pas pe această cale este să caute o soluție la situația actuală.
Alianţa Nord-Atlantică va suplimenta prezenţa contingentului de pace din Kosovo, dacă tensiunile cu Serbia vor escalada, a avertizat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Contingentul numară în prezent 4000 de militari.
Kosovo este un candidat potențial pentru aderarea la UE și şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în 2008. Independenţa sa este recunoscută de peste 100 de state din întreaga lume, printre care și 22 de membre ale Uniunii. În 2018, la șase ani după publicarea unei foi de parcurs privind liberalizarea vizelor, Comisia a confirmat că Pristina a îndeplinit toate criteriile, iar Parlamentul European a inițiat negocieri interinstituționale. În regiune, Kosovo rămâne exclus de la liberalizarea vizelor, întrucât unele state membre ale UE continuă să aibă rezerve.
După încheierea în 2013 a unui înțelegeri istorice privind normalizarea relațiilor de către Belgrad și Priștina (Acordul de la Bruxelles), Acordul de stabilizare și asociere UE-Kosovo a intrat în vigoare trei ani mai tarziu. Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în 2009 și a primit statut de țară candidată în 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Negocierile de aderare au început oficial în 2014. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt facilitat de Bruxelles, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.
