România şi cadrul financiar multianual 2021-2027

Am vorbit cu deputatul european Siegfried Mureşan, vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European, despre priorităţile şi perspectivele pe care le are România pentru următorii şapte ani, în cadrul financiar multianual 2021-2027.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Sabău, 13.02.2020, 10:50

Consiliul
European a subliniat că următorul cadru financiar multianual 2021-2027 va
contribui în mod semnificativ la acțiunile climatice. Regiunilor și sectoarelor
celor mai afectate de tranziție li se va pune la dispoziție un sprijin adaptat,
din mecanismul pentru o tranziție echitabilă. Consiliul European a mai stabilit
că toate politicile relevante ale UE trebuie să fie corelate cu obiectivul de
neutralitate climatică și a invitat Comisia să analizeze dacă normele
existente, inclusiv cele privind ajutoarele de stat și achizițiile publice,
necesită modificări.

Am vorbit cu deputatul european Siegfried Muresan
(PPE/PNL), vicepreședinte al
Grupului Partidului Popular European, despre priorităţile şi perspectivele pe
care le are România pentru următorii şapte ani, în cadrul financiar multianual
2021-2027.

În primul rând, noi ne cunoaştem foarte bine
nevoile şi aşteptăm ca şi ceilalţi parteneri de negociere, celelalte state
membre ale UE, Comisia Europeană şi Parlamentul European, să adopte un buget
care să corespundă nevoilor noastre. Intenţia noastră este de a obţine fonduri
pentru politica de coeziune, adică fondurile care se folosesc pentru
construcţia de autostrăzi, pentru modernizarea căilor ferate, pentru
construcţia şi reabilitarea modernizarea drumurilor, pentru anveloparea
blocurilor, pentru a extinde reţeaua de canalizare, de electricitate, de gaz,
de apă la sat. Din toată această categorie de fonduri ne dorim să obţinem cel
puţin la fel de multe fonduri în următorii şapte ani ca în ultimii ani.

Cea
de-a doua noastră doleanţă sunt fondurile pentru agricultură, adică plăţile la
hectar pentru fermieri şi fondurile pentru dezvoltare rurală, adică investiţii pentru
a creşte capacităţile de procesare şi de prelucrare a produselor în
agricultură. Ideea este să nu mai exportăm animale vii sau produse cu valoare
adăugată mică ci să încercăm -prin procesare- să exportăm produse cu valoarea
adăugată mai mare.

În plus, există şi noile priorităţi ale UE care trebuie
finanţate în mod corespunzător: siguranţa cetăţeanului, un bun control al
frontierei externe, inovare, cercetare. Tinerii au aşteptări tot mai mari de la
UE, vor să se implice în tot mai multe proiecte de voluntariat care trebuie
finanţate, vor să studieze, să înveţe în alte ţări, iar tinerii aşteaptă să
investim mai mult în protecţia mediului şi în combaterea schimbărilor de climă.
De aceea, poziţia României şi poziţia pe care şi eu, ca europarlamentar român,
o apăr este următoarea: vrem să primim cel puţin la fel de multe fonduri
europene pentru agricultură şi pentru politica de coeziune ca în ultimii şapte
ani şi vrem ca noile priorităţi ale UE să fie finanţate în mod corespunzător şi
dacă UE va face mai mult în următorii şapte ani de zile e firesc ca şi bugetul
UE să fie mai mare în următorii şapte ani faţă de ultimii şapte ani.