Situaţia din Transnistria, în Parlamentul European
La aproape şapte ani de la pronunţarea hotărârii Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) privind încălcarea drepturilor copiilor din stânga Nistrului de către Federaţia Rusă, care susţine regimul de la Tiraspol...
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 02.12.2019, 11:22
La aproape şapte ani de la pronunţarea hotărârii Curţii
Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) privind încălcarea drepturilor
copiilor din stânga Nistrului de către Federaţia Rusă, care susţine regimul de
la Tiraspol, aceasta rămâne neaplicată. CEDO a constatat violarea dreptului la instruire, la respectarea vieţii
private şi de familie, dar şi a dreptului la libertate şi siguranţă de către
guvernul rus, care susţine regimul separatist din Transnistria. Cei care
au reclamat situaţia discriminatorie sunt profesori, angajaţi, elevi şi părinţi
ai unor copii de la şcoli cu predare în grafie latină în regiunea
transnistreană, precum Liceul Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol, Liceul
Teoretic Mihai Eminescu din Dubăsari, Liceul Teoretic Ştefan cel Mare din
Grigoriopol şi Gimnaziul din satul Corjova, raionul Dubăsari.
Recent,
europarlamentarul Eugen Tomac a adus în discuţie situaţia din regiunea
separatistă situată în estul Republicii Moldova, cerând Serviciului European de
Acţiune Externă să documenteze şi să elaboreze un raport temeinic privind
situaţia drepturilor omului în Transnistria:
Din
nefericire, în această regiune a Republicii Moldova, de dincolo de Nistru, unde
de aproape trei decenii autorităţile separatiste de la Tiraspol, susţinute de
Federaţia Rusă încearcă să-şi menţină o influenţă nefastă asupra cetăţenilor din această zonă, cea
mai afectată este comunitatea românească, care procentual reprezintă 40% din
populaţia acestei regiuni aflată sub control separatist. Pe lângă aspectele ce
ţin de discriminare, legate de educaţie, de dreptul la viaţă liberă într-o
societate democratică, sunt şi alte drepturi restricţionate şi încălcate de
către autorităţile separatiste.
Şi tocmai pentru că formatul de 5+2 de negociere în ceea ce priveşte
reglementarea conflictului se află într-un anumit blocaj, am cerut în plenul
Parlamentului European să se sesizeze Serviciul de Acţiune Externă şi să
redacteze un raport cu privire la situaţia drepturilor omului din această
regiune. Pe baza raportului, voi încerca împreună cu colegi deputaţi din
Parlamentul European din alte state, în mod special din ţările baltice şi nu
numai, să pregătim o rezoluţie cu privire la situaţia din Transnistria în
Parlamentul European, pentru că nu mai putem mima negocieri, care, din
nefericire, sunt blocate, atât de Tiraspol, cât şi Chişinăul care nu înţelege
că e nevoie de mai multă fermitate în a-i apăra pe cetăţenii Republicii Moldova
din zona aceasta de conflict.
Potrivit lui Eugen Tomac, trebuie dezgheţat procesul de negociere şi trebuie
sporită încrederea între cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Iar acest
lucru se poate face inclusiv prin programe concrete pe care le poate finanţa
UE. Pe lângă români, în Transnistria trăiesc şi minoritari ucraineni,
minoritari de etnie rusă şi ei trebuie integraţi în statul Republica Moldova
printr-un mecanism pe care UE îl poate implementa în acest proces de reclădire
a încrederii, astfel încât să se deblocheze starea de conflict, mai spune Eugen
Tomac.
