Strategia Comisiei Europene privind combaterea traficului de persoane
Noua strategie a Comisiei Europene de combatere a traficului de persoane (2021-2025) este axată pe prevenirea infracționalității, aducerea traficanților în fața legii, protejarea victimelor și consolidarea capacității lor de acțiune.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Sabău, 08.07.2021, 09:00
În perioada 2017-2018, peste 14 000 de victime ale traficului de
persoane au fost înregistrate în Uniunea Europeană. La nivel mondial,
traficanții obțin într-un singur an profituri estimate la 29,4 miliarde EUR.
Întrucât se preconizează că cererea de exploatare va crește, că traficanții își
vor muta activitatea online și că pandemia va crea probabil condiții propice
pentru ca acest fenomen să ia amploare, strategia elaborată de Comisia
Europeană prezintă măsurile prin intermediul cărora UE și statele membre vor
putea continua să riposteze.
Strategia pornește de la cadrul legal și de politică cuprinzător
instituit la nivelul UE pentru a aborda traficul de persoane, bazat pe
Directiva UE privind combaterea traficului de persoane.
Am vorbit despre noua
strategie a Comisiei Europene de combatere a traficului de persoane cu Ramona
Strugariu, europarlamentar Renew Europe.
Pe scurt, este o strategie structurată pe mai mulți piloni. În primul
rând, are în vedere reducerea cererii, care favorizează traficul. Astfel, Comisia
urmărește să evalueze posibilitatea stabilirii unor norme minime ale UE, prin
care să incrimineze utilizarea serviciilor care fac obiectul exploatării
victimelor traficului de persoane. Discutăm foarte asumat și ambițios pentru
prima oară despre această incriminare și aici trebuie lucrat cu autoritățile
naționale și cu organizațiile societății civile, pentru că o altă inițiativă a
Comisiei este inițierea unei ample campanii de prevenire care vizează în
principal sectoarele cu risc ridicat.
Comisia va lua în considerare și consolidarea
directivei privitoare la sancțiunile aplicate angajatorilor, aspect foarte
important, și va propune legislație privind guvernanța corporativă. Este
necesar să clarificăm responsabilitatea companiilor și să avem acțiuni și
îndrumări mai clare pentru a preveni munca forțată. Este un fenomen care s-a
accentuat în pandemie, au existat diverse investigații care ne-au arătat că
această realitate este prezentă în tot mai multe sectoare, în construcții de
pildă. Aceste investigații media au demonstrat că există exploatare, că tot mai
mult angajatori ingnoră legea pentru a exploata persoane și a obliga la muncă
forțată, ceea ce în mod evident nu este în regulă.
Un alt pilon al strategiei
se referă la destructurarea modelului de afaceri al traficanților. Și dacă vorbim
despre modele de afaceri, trebuie să ne uităm atât mediul online cât și la cel offline.
Ideea Comisiei este de a purta un dialog cu companiile de internet și cu cele
din domeniul tehnologiei pentru a reduce cât mai mult utilizarea platformelor
online care recrutează și exploatează victime.
Cooperarea polițienească și judiciară transfrontalieră rămân
esențiale în combaterea traficului de persoane și, evident, implicarea efectivă
a autorităților naționale la nivel de fiecare stat membru.
Ramona Strugariu, europarlamentar Renew
Europe:
Aici vreau să
subliniez că România este chiar în top 5 al statelor membre privind traficul de
persoane, în conformitate cu ultimele date pe care le avem. Suntem pe locul
întâi în ce privește rezidența și cetățenia victimelor traficului, deci în mod
clar trebuie să facem mai mult. Asta înseamnă și o autoritate de aplicare a
legii pregătită, care să aibă formarea necesară, ceea ce înseamnă niște
investiții financiare și o abordare intersectorială, cooperarea dintre mai
multe instituții, pentru că avem autoritatea de aplicare a legii pe de o parte,
iar pe de altă parte, agenții,structuri, instituții care se ocupă de protejarea
și sprijinirea victimelor.
