Strategie reînnoită pentru regiunile ultraperiferice ale UE
Comisia Europeană a prezentat o strategie reînnoită pentru cele mai îndepărtate părți ale UE, așa-numitele regiuni ultraperiferice.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 20.05.2022, 08:27
Comisia a adoptat o strategie reînnoită pentru cele mai îndepărtate părți ale UE, așa-numitele regiuni ultraperiferice, care urmărește să le deblocheze potențialul prin investiții și reforme adecvate. Cele nouă regiuni – Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin (Franța), Azore și Madeira (Portugalia) și Insulele Canare (Spania) – sunt situate în Oceanele Atlantic și Indian, în bazinul Caraibelor şi în America de Sud și aici trăiesc aproximativ cinci milioane de oameni, mulți dintrei ei fiind tineri.
Strategia va consolida dialogul cu regiunile ultraperiferice, va dezvolta oportunități dedicate pentru acestea în cadrul politicilor UE și va oferi sprijin personalizat, a afirmat comisarul pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira. Oficialul european a subliniat importanța acestora:
Regiunile ultraperiferice sunt active unice pentru întreaga Uniune Europeană, pentru că se bucură de spații foarte bogate în biodiversitate, de zone maritime foarte întinse și de o poziție geografică strategică pentru lansarea de sateliți și cercetare științifică. Acestea sunt, de asemenea, avanposturi ale Uniunii Europene în lume, la mii de kilometri distanță de continentul european. De fapt, este o chestiune de perspectivă. Iar acum, dacă Uniunea Europeană vrea să fie un jucător mondial, aceste regiuni ar trebuie să se afle chiar în centrul viziunii noastre.
Strategia reînnoită pentru regiunile ultraperiferice se va concentra pe cinci piloni. Primul urmărește îmbunătățirea condițiilor de viață pentru oamenii din regiunile ultraperiferice, asigurarea calității vieții, combaterea sărăciei și dezvoltarea oportunităților pentru tineri. Cel de-al doilea se bazează pe activele unice ale fiecărei regiuni, cum ar fi biodiversitatea, economia albastră sau potențialul de cercetare. Al treilea pilon are în vedere sprijinirea unei transformări economice durabile, ecologice și neutre din punct de vedere climatic, bazată pe tranziția verde și digitală, în timp ce al patrulea se referă la consolidarea cooperării regionale a regiunilor ultraperiferice cu țările și teritoriile vecine. Ultimul pilon se concentrează pe consolidarea parteneriatului și dialogului cu regiunile ultraperiferice, printre altele, prin sprijinirea capacității administrative dedicate și măsuri de creștere a gradului de conștientizare pentru a-și intensifica participarea la programele UE.
Datorită locației lor geografice, dimensiunilor mici, vulnerabilității la schimbările climatice și la evenimentele meteorologice extreme, regiunile ultraperiferice se confruntă cu constrângeri specifice, dar permanente în dezvoltarea lor. Ele sunt dependente din punct de vedere economic de un număr mic de produse. Aceste regiuni adăpostesc, de asemenea, cele mai ridicate rate ale șomajului și cel mai scăzut PIB din UE. Totodată, pandemia de COVID-19 a pus în pericol dezvoltarea lor.
