Bruxelles-ul acordă încă 3 mld euro Turciei pentru refugiaţii sirieni
Uniunea Europeană îi va acorda Turciei o nouă tranșă de 3 miliarde de euro pentru refugiații sirieni aflați pe teritoriul său. Cooperarea în domeniul refugiaților nu elimină, însă, tensiunile existente între Bruxelles și Ankara.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Cătălin Gomboș, 16.03.2018, 10:28
3,7 milioane de refugiați, majoritatea provenind din Siria, se află pe teritoriul Turciei, iar Uniunea Europeană asigură indemnizații lunare pentru 1,2 milioane dintre acestea plus școlarizarea pentru 500 de mii de copii. Acordul privind asistența financiară a Bruxelles-ului a fost semnat după criza refugiaților din 2015, în condițiile în care majoritatea celor care au ajuns atunci în Europa porniseră din Turcia. Ankara a luat, de atunci, măsuri pentru a stopa acest flux, însă oficiali turci au avertizat, în repetate rânduri, că ar putea să îi lase pe refugiați din nou să se îndrepte către Europa; a făcut-o, de exemplu, Recep Tayyip Erdogan în 2016, când Parlamentul European a votat pentru înghețarea negocierilor de aderare. Relațiile dintre Ankara și Bruxelles s-au tensionat în ultimii ani, pe fondul criticilor cu privire la politicile lui Recep Tayyip Erdogan și eforturile sale de a-și consolida puterea, modul în care funcționează și este folosită justiția în Turcia și chiar și ampla campanie de epurări care a urmat tentativei de lovitură de stat din 2015. În ultimele luni, însă, părțile par a face eforturi de apropiere – dincolo de anunțul Bruxelles-ului privind acordarea a încă 3 miliarde de euro pentru refugiați, s-a convenit și organizarea, luna aceasta, a unui summit cu Recep Tayyip Erdogan.
Dragoș Mateescu este profesor de științe politice la Universitatea Economică din Izmir specializat în problematica europeană; l-am întrebat dacă Bruxelles-ul ar putea să treacă cu vederea anumite derapaje ale Ankarei de teama refugiaților și care sunt principalele puncte de interes în relația bilaterală: Uniunea Europeană nu discută decât în termen de condiționalități. Condiționalitățile presupun reforme, întoarcerea la statul de drept, la respectul față de drepturile omului în Turcia. Un astfel de respect ar aduce regimul lui Erdogan în situația de a se confrunta cu problemele din justiție și nu este în interesul său absolut deloc să revină la normalitate. Deocamdată, problema refugiaților este una stagnantă, atât în ceea ce privește refugiații dinspre Siria înspre Turcia, cât și despre Turcia înspre Uniunea Europeană. Dincolo de asta avem chestiunea energiei, Turcia fiind o punte foarte importantă privind energia, și mai avem piața turcă, foarte importantă pentru multe țări din Uniunea Europeană și, mai ales, pentru Germania.
Negocierile de aderare a Turciei la Uniunea Europeană au fost înghețate de Bruxelles și, în același timp, politicieni de la Ankara au afirmat de mai multe ori că țara lor ar putea renunța la demersul de integrare. Aceste declarații sunt doar electorale, consideră profesorul Dragoș Mateescu, care crede că Turcia rămâne un candidat serios: Turcia rămâne o țară candidată la calitatea de membru al Uniunii Europene. Agenda rămâne deschisă chiar dacă este actualmente înghețată. Dacă vor apărea reforme, dacă vor apărea schimbări în cadrul regimului Erdogan, atunci ușa este deschisă și Turcia este bine-venită, dar trebuie o întoarcere cu 180 de grade față de cursul pe care s-a angajat regimul Erdogan la această oră
Comisia Europeană ar urma să publice, luna viitoare, un raport cu privire la aderarea Turciei la Uniunea Europeană.
