Buget separat pentru zona euro
Odată reluată activitatea instituţiilor europene după vacanţa de vară, revine în discuţie crearea unui buget al ţărilor din zona euro, separat de cel al Uniunii Europene.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Coman, 13.09.2018, 11:02
Odată reluată activitatea instituţiilor europene după vacanţa de vară, revine în discuţie crearea unui buget al ţărilor din zona euro, separat de cel al Uniunii Europene. Chestiunea a fost abordată, zilele trecute la Viena, la reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro.
Un buget separat pentru ţările din zona euro este una dintre ideile de bază ale planului de reformă profundă a Uniunii Europene, propus de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care nu încetează să îl promoveze. Iar în luna iunie, la ultimul Summit al şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, el şi-a făcut un aliat forte în cancelarul german, Angela Merkel. Acum, Germania şi Franţa pledează pentru înfiinţarea unui buget comun pentru zona euro până în 2021, măsura fiind, în primul rând, menită să crească protejarea în faţa crizelor a economiilor celor 19 ţări unde circulă moneda unică, dar şi să stimuleze investiţiile şi să consolideze convergenţa economică.
Acest buget – care va fi separat de cel al Uniunii celor 27 de state membre – va fi alimentat din contribuțiile naționale ale ţărilor și din resursele europene. Finanțarea sa ar putea fi completată printr-un nou model de impozitare a tranzacțiilor financiare. Luna trecută, cancelarul Angela Merkel a revenit asupra subiectului şi a afirmat că se merge spre integrarea unui buget al zonei euro în bugetul general Uniunii, astfel încât Parlamentul European să îl poată superviza.
Iar la reuniunea eurogrupului, de zilele trecute, de la Viena, comisarul pentru economie, Pierre Moscovici, reafirma, importanţa acestei idei: Această Comisie este atașată perspectivei de creare a unui buget al zonei euro și acest lucru ar trebui luat în considerare foarte serios. Mai ales dacă vrem să combatem eficient inegalitățile și să dăm mai mult dinamism zonei euro, care nu trebuie să fie doar o zonă de stabilitate, ci și de echitate și dinamism economic.
Opt ţări din nordul Europei, printre care Olanda, Irlanda, Finlanda şi ţările baltice, membre ale zonei euro, s-au pronunţat, împreună împotriva unui asemenea buget. Ministrul de finanţe olandez, de exemplu, declara cu seninătate că nu a înţeles cum ar aduce această idee mai multă eficienţă economică.
Desigur, cele mai nemulţumite sunt ţările care nu au adoptat moneda euro. Guvernul polonez a calificat această propunere drept inacceptabilă. Polonezii consideră că un buget al zonei euro, destinat să susţină blocul celor 19 state ar putea însemna sfârşitul Uniunii Europene, dacă această măsură va fi luată în detrimentul bugetului comunitar. Potrivit unor surse europene, Polonia şi Ungaria ar putea pierde peste 20% din foondurile alocate până acum. Şi Republica Cehă s-a pronunţat împotrivă.
La rândul său, preşedintele României, Klaus Iohannis, declara, la summit-ul din iunie, că un buget pentru zona euro nu este problematic în sine, dacă nu creează o nouă falie între statele cu monedă unică și restul țărilor din Uniune și… dacă nu vor fi diferenţe în alocarea de fonduri.
