Poziția UE și a statelor membre față de Venezuela
Uniunea Europeană își dorește alegeri anticipate în Venezuela și mai multe state membre au anunțat deja că, în cazul în care acestea nu vor fi convocate, îl vor recunoaște pe liderul opoziției, Juan Guaido, drept președinte interimar al țării.
Cătălin Gomboș, 30.01.2019, 10:50
Uniunea Europeană își dorește alegeri anticipate în Venezuela și mai multe state membre au anunțat deja că, în cazul în care acestea nu vor fi convocate, îl vor recunoaște pe liderul opoziției, Juan Guaido, drept președinte interimar al țării.
Uniunea Europeană își menține poziția critică față de regimul de la Caracas în contextul amplificării tensiunilor interne din Venezuela în ultima perioadă, după ce Nicolas Maduro și-a început un nou mandat în fruntea țării iar opoziția a reacționat prin președintele Parlamentului, Juan Guaido, care s-a auto-proclamat președinte interimar al țării. Actul lui Guaido a fost recunoscut aproape imediat de Statele Unite, care au fost urmate de Canada, o serie de state din regiune, între care Brazilia și Columbia, precum și de Australia și Israel. Uniunea Europeană nu a luat, încă, o decizie în acest sens, dar chiar de la declanșarea ultimei crize șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a declarat că poporul venezuelean a cerut democrație și că vocea sa trebuie respectată, iar ulterior mai multe state membre, între care Franța, Germania și Marea Britanie, i-au dat un termen clar lui Nicolas Maduro să organizeze alegeri anticipate și au avertizat că, în caz contrar, îl vor recunoaște și ele pe Juan Guaido ca președinte interimar. Poziția Bruxellesului și a statelor membre nu este una nouă; la fel ca și opoziția din Venezuela, acestea au criticat modul în care s-au desfășurat, anul trecut, alegerile prezidențiale, în care principalii reprezentanți ai opoziției au fost împiedicați să participe: Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Maja Kocijancic:
Am spus-o și la vremea respectivă și am repetat acest lucru de mai multe ori: din punctul nostru de vedere, alegerile prezidențiale din mai, anul trecut, nu au fost corecte, nu au fost independente, nu au respectat standardele internaționale, așadar le-a lipsit credibilitatea unui proces electoral, deci nu au fost alegeri democratice. În acest sens am cerut – iar aceasta rămâne poziția Uniunii Europene – să înceapă un proces politic care să aibă ca rezultat alegeri democratice.
Regimul neo-socialist din Venezuela se află la putere, deja, din 1999, când Hugo Chavez a fost ales președinte. Reformele și politiciele acestuia și ale succesorului său, Nicolas Maduro, au dus, treptat, la cea mai severă criză economică din istoria țării, dar și la una politică, în condițiile în care puterea a fost acuzată de măsuri anti-democratice. De altfel, politicile Caracasului au determinat Uniunea Europeană ca, începând cu 2017, să impună sancțiuni care vizează figuri-cheie ale regimului, în speranța că acestea vor forța o democratizare a țării. Nicolas Maduro se bazează, însă, pe sprijinul acelei părți a populației care, inițial, a fost avantajată de reformele chaviste și, mai ales, pe armată. Criticii regimului afirmă că sprijinul generalilor nu este unul dezinteresat – aceștia ar avea o serie de avantaje economice și, în plus, ar fi implicați și în activități ilegale care merg de la trafic de droguri, minerit ilegal și spălare de bani, la încălcări ale drepturilor omului. În plan extern, regimul de la Caracas este sprijinit de Rusia, China și de Turcia lui Recep Tayyip Erdogan.
