Spaţiul european al educaţiei – provocări şi oportunităţi

Pe agenda Preşedinţiei române a Consiliului UE s-a regăsit, la finalul lunii februarie, şi Reuniunea Grupului la nivel înalt în domeniul educației și formării.

Luana Pleşea, 13.03.2019, 09:29

Pe agenda Preşedinţiei române a Consiliului UE s-a regăsit, la finalul
lunii februarie, şi Reuniunea Grupului la nivel înalt în domeniul educației și
formării. Organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, evenimentul s-a desfăşurat
la Bucureşti, la Palatul Parlamentului. Discuţiile s-au concentrat în jurul
temei generale Spaţiul european al educaţiei.

Toate statele
membre ale UE au interesul să folosească întregul potențial al educației și
culturii pentru a crea locuri de muncă și pentru a favoriza creșterea economică
și echitatea socială, dar și pentru a-l transforma într-un mijloc prin care
identitatea europeană să poată fi percepută în toată diversitatea sa. În
această direcţie, Comisia Europeană a lansat inițiative menite să creeze un
autentic Spațiu european al educației.

Prin acest
Spaţiu se doreşte ca tinerii să primească educația și formarea optimă, care să
le permită să-și găsească un loc de muncă oriunde în Europa. Concret, să fie
perfect normal ca: tinerii să-şi desfăşoare o parte din studii în străinătate;
diplomele de învăţământ preuniversitar şi superior să fie recunoscute în toate
statele UE; să devină o regulă generală ca orice european să ştie două limbi
străine; toată lumea să aibă acces la o educație de înaltă calitate, indiferent
de nivelul socio-economic; și oamenii să simtă cu adevărat că sunt europeni, să
fie conștienți de diversitatea Europei și de patrimoniul său cultural.

La Reuniunea de
la Bucureşti a Grupului la nivel înalt în domeniul educației și formării a
participat şi Ciprian Fartuşnic, expert, cercetător şi fost director al
Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. Discuţia pe tema Spaţiului European al
Educaţiei, la care au participat experţi şi oficiali din UE, a fost una extrem
de prietenoasă şi deschisă, a declarat Ciprian Fartuşnic:

Toată lumea a apreciat nevoia unui Spaţiu
european al educaţiei. Toată lumea a spus că un astfel de spaţiu trebuie legat
şi de alte iniţiative. De exemplu, un Spaţiu european al cercetării, un Spaţiu
european al mobilităţii. Dar ce mi s-a părut interesant este că, totuşi, s-au
conturat câteva viziuni destul de diferite în ceea ce priveşte modul în care
configurăm un astfel de spaţiu. Există state care mai degrabă se uită la el ca
al o metaforă şi văd doar un cadru foarte general de convergenţă a unor
obiective pe termen lung ale sistemelor noastre de educaţie şi atât. De
exemplu, s-a discutat mult despre acest fenomen al părăsirii timpurii a
sistemului de educaţie şi a faptului că încă, în foarte multe state, avem un
număr foarte mare de copii şi de tineri care părăsesc sistemul de educaţie
înainte de a obţine măcar o calificare. Dar există şi state care îşi doresc o
colaborare mult mai strânsă în ceea ce priveşte politicile educaţionale pe care
le promovează fiecare stat. Am discutat, de exemplu, despre nevoia de a avea o mai
mare convergenţă între profilul absolventului, aşa cum rezultă el din
documentele de politici ale fiecărui stat – ce-şi doreşte un sistem de educaţie
din, să spunem, Franţa să formeze, şi acest profil care rezultă din
implementarea recomandării la nivel european a celor opt competenţe-cheie,
acest cadru revizuit al competenţelor-cheie, promovat în 2018.

Un al doilea
pachet de iniţiative dedicate Spaţiului european al educaţiei, prezentat de
Comisia Europeană, include așa-numitele universități europene și legitimația
europeană de student.