Generaţia Z şi dreptul de vot la 16 ani
În UE s-a pornit un curent de opinie potrivit căruia tinerii trebuie responsabilizaţi din ce în ce mai mult, iar printre demersurile iniţiate se numără scăderea vârstei pentru dreptul de vot la 16 ani.
Sorin Iordan, 03.11.2023, 19:35
Exprimarea votului în cadrul unor alegeri libere și democratice este un drept civil de care beneficiază cetăţeni din cea mai mare parte a lumii civilizate. O categorie care însă nu a dovedit că este foarte interesată de mersul la urne o reprezintă tinerii. Poate tocmai de aceea, mulţi politicieni îi ignoră, iar politicile pe care le promovează ţin prea puţin cont de preferinţele acestora. De câţiva ani, însă, în Uniunea Europeană s-a pornit un curent de opinie potrivit căruia tinerii trebuie responsabilizaţi din ce în ce mai mult, iar printre demersurile iniţiate în acest sens se numără cel care prevede scăderea vârstei pentru dreptul de vot la 16 ani.
În România, un proiect de lege care le-ar permite tinerilor să voteze de la vârsta de 16 ani a fost depus în Parlament, în aprilie 2022, la inițiativa unor studenţi ai Universităţii București. Iniţiatorii au argumentat că, la 16 ani, un tânăr are deja o serie de drepturi şi obligaţii. Pentru a afla părerea celor vizaţi de această iniţiativă, am stat de vorbă cu preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor din România, Miruna Croitoru. Ea spune că tinerii români trebuie bine informaţi despre ce înseamnă votul şi vorbeşte despre faptul că reducerea pragului de vârstă la 16 ani pentru dreptul de vot trebuie să vină la pachet cu o campanie de informare a elevilor în şcoli despre particularităţile vieţii politice. Miruna subliniază şi faptul că tinerii trebuie învăţaţi să evite campaniile de manipulare sau informaţiile false.
Europarlamentarul român Cristian Buşoi, de formaţie medic, este de părere că, la 16 ani, un adolescent este suficient de matur şi pe deplin capabil să ia decizii corecte şi informate şi că reducerea vârstei de vot la 16 ani ar fi un demers benefic pentru societate.
