Date despre femeile din Uniunea Europeană

România este în media Uniunii Europene la ponderea femeilor manageri, ingineri și oameni de știință, dar este codașă la numărul femeilor din parlament și guvern.   

Lică Manolache, 13.03.2026, 15:36

Femeile reprezentau 40,5% din forța de muncă formată din oameni de știință și ingineri din UE, în 2024, arată datele publicate de Eurostat. Ponderea a atins 45,1%  în domeniile cu grad ridicat de cunoștințe (telecomunicații, audiovizual, programare, cercetare etc.).  Această pondere este mai ridicată în categoria serviciilor cu grad ridicat de cunoștințe (45,1%) și în servicii (45%). În industrie, femeile reprezentau 22,4% din oamenii de știință și ingineri, iar în alte activități ponderea era de 23,6%.

De altfel, numărul femeilor din UE care lucrează ca oameni de știință și ingineri a crescut semnificativ în ultimele două decenii, de la 3,4 milioane în 2008 la 5,2 milioane în 2014, respectiv la 7,9 milioane în 2024.

Cele mai ridicate ponderi fiind înregistrate ale femeilor ingineri și oameni de știință s-au înregistrat în Letonia (50,9%), Danemarca (48,8%) și Estonia (47,9%), Spania (47,6%), Bulgaria și Irlanda (ambele cu 47,3%). În România, ponderea a fost în jur de 44%. Finlanda (30,7%), Ungaria (31,7%), Luxemburg (32,4%) au raportat cele mai mici procente în rândul statelor membre ala UE.

În ceea ce privește funcțiile de conducere (manageri), peste o treime (35,2%) din aceste poziții din blocul comunitar erau deținute de femei în 2024, în creștere de la 31,8% în 2014.

Ponderea era mai ridicată în rândul tinerilor cu funcții de conducere, respectiv 39,0% dintre managerii grupa de vârstă 15-39 de ani). Femeile erau mai slab reprezentate rândul managerilor cu vârste între 40-64 de ani (34,4%), precum și rândul celor de 65 de ani și peste (26,5%).

Dintre țările UE, în 2024, cea mai mare pondere a femeilor în poziții manageriale a fost înregistrată în Suedia (44,4%), urmată de Letonia (43,4%) și Polonia (41,8%). România este cu puțin sub media UE, în timp ce Cipru (25,3%), Croația (27,6%) și Italia (27,9%) ocupă ultimele poziții.

Eurostat a publicat și date privind femeile cu funcții politice în statele UE. Astfel, ponderea femeilor în parlamentele naționale era de 33,6% în 2015, un avans de 5,4% față de 2015. Finlanda (46,0%), Suedia (44,8%) și Danemarca (44,7%) au înregistrat cele mai ridicate procente. România se află la coada clasamentului cu 22% din totalul parlamentarilor, în fața Ciprului (14,3%) și a Ungariei (15,6%)

Cu excepția Germaniei (-3,5%), toate statele membre au înregistrat creșteri ale ponderii reprezentantelor în parlament. Letonia (19,0%), Malta (14,8%), Franța (10,9%) și Cehia (10,6%) sunt singurele țări cu o creștere de peste 10 puncte procentuale.

În ceea ce privește guvernele naționale, femeile dețineau 31,9% dintre poziții în 2025, o creștere de 4,2% comparativ cu un deceniu în urmă.

Finlanda (60,0%) a avut de departe cea mai mare pondere din UE, iar în Suedia (50,0%), și Franța(48,6%) jumătate dintre membrii guvernului național erau femei. Doar 10,5% dintre membrii guvernului român erau femei, în scădere cu 24,5% față de 2015, de departe cel mai mare declin din UE. Ungaria nu avea nicio femeie în executivul de la Budapesta.

În majoritatea țărilor UE, ponderea femeilor în guvernele naționale a crescut din 2015. Finlanda a înregistrat cea mai mare creștere (26,7% pp), urmată de Lituania (20,4%) și Estonia (17,5%). Pe lângă țara noastră, scăderi s-au mai înregistrate în Slovenia (-7,7%), Cehia (-5,8%), Țările de Jos (-4,2%), Belgia (-1,1%) și Polonia (-0,8%).