Fonduri europene pentru dezvoltarea comunităţilor de pescari din Mangalia

În Marea Neagră nu se pescuieşte foarte mult, dar România poate face din pescuit o industrie profitabilă, dacă va finanţa masiv acvacultura, consideră eurodeputatul Norica Nicolai, membru în Comisia de Pescuit a Parlamentului European.

Cristina Ghelasie, 12.06.2018, 10:57

În
Marea Neagră nu se pescuieşte foarte mult, dar România poate face din pescuit o
industrie profitabilă, dacă va finanţa masiv acvacultura, consideră eurodeputatul
Norica Nicolai, membru în Comisia de Pescuit a Parlamentului European. Luna
trecută, Asociaţia Flag Mangalia
Litoral a pus la bătaie 2 milioane de euro, din fonduri europene, pentru a
ajuta comunităţile locale de pescari să se dezvolte şi să creeze locuri de muncă.

Interesul
românilor pentru consumul de peşte şi de fructe de mare a crescut constant în
ultimii ani. Potrivit procesatorilor din domeniu, anul trecut, consumul pe cap
de locuitor a depăşit 6 kilograme.

Este
motivul pentru care autorităţile din Mangalia s-au gândit să dezvolte
oportunităţi de afaceri pentru tinerii care vor să se apuce de pescuit, explică
preşedintele Asociaţiei Flag Mangalia Litoral, Claudiu Robe: La nivel
de Marea Neagră, în anii anteriori, noi am avut o flotă de pescuit
foarte mare, care, ulterior, din cauza lipsei facilităţilor şi interesului
naţional, a dispărut efectiv. Şi, atunci, venim în sprijinul asociaţiilor de
pescari şi pescarilor cu aceste măsuri şi forme de finanţare pentru sectorul de
pescuit.

Două milioane de euro sunt oferite investitorilor locali
prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020. O
atenţie mai mare ar trebui acordată sectorului acvaculturii,
pentru a atrage mai mulţi bani europeni, este de părere eurodeputatul Norica
Nicolai, membru în Comisia de Pescuit a Parlamentului European.

NORICA NICOLAI, eurodeputat: Pescuim
foarte puţin la Marea Neagră, iar eu doresc să pescuim şi mai mult
în ceea ce priveşte rapanele, pentru că, aici, din păcate, în mod greşit statul
român a impus o cotă. În viziunea europeană şi a politicii de pescuit, rapanele
nu sunt protejate, sunt nişte specii invazive, care chiar trebuie curăţate din
mare, pentru a da şansa celuilalt stoc să se regenereze. Să ştiţi că la mare,
în zona Constanţa, sunt deja fabrici care prelucrează aceste rapane, sunt
fabrici care exportă foarte mult, văd că şi pe litoral rapanele sunt destul de
solicitate de către consumatori.

Primele oportunităţi de afaceri s-au arătat chiar de la lansarea proiectului. Luigi
Cioranu are deja o fermă piscicolă în comuna 23 August şi este interesat să-şi
extindă afacerea cu o hală de creştere a crustaceelor.

LUIGI CIORANU: Finanţarea ne va ajuta să facem o hală
superintensivă de creştere a crustaceelor, pentru că, după cum se vede, în
momentul de faţă, în afară de
hamsie şi alte specii nu se găseşte nimic autohton. Problema este că pentru a
face acvacultură la nivel înalt este nevoie de finanţare şi este nevoie de
răbdare.

Depunerea proiectelor a început la 1 iunie 2018, iar primii bani ar putea
ajunge în România până la sfârşitul acestui an.