Fonduri europene structurale și de coeziune pentru România 2021 – 2027
Comisia Europeană a lansat pe 29 mai anul curent propunerile privind arhitectura fondurilor structurale și de coeziune pentru perioada 2021 - 2027.
Camelia Teodosiu, 01.11.2019, 09:40
Comisia Europeană a lansat pe 29 mai anul curent
propunerile privind arhitectura fondurilor structurale și de coeziune pentru
perioada 2021 – 2027.
Majoritatea statelor membre vor avea alocări reduse,
propunerea fiind de 10%. Nu este, însă, și cazul României care ar urma să
primească cu 8% mai multe fonduri structurale şi de coeziune în viitorul buget multianual.
Despre acest subiect discutăm acum cu eurodeputatul Siegfried Mureşan.
Camelia Teodosiu: Care au fost criteriile care au stat la baza acestor propuneri?
Siegfried Mureşan: În primul
rând, bugetul Uniunii Europene, după anul 2021, va avea şi noi priorităţi. Vom
finanţa şi îmbunătăţirea eficienţei energetice, combaterea schimbărilor de
climă, mediul înconjurător, mai mult, vom finanţa, mai mult, activităţile de
digitalizare, cercetare, inovare, securitate, siguranţă, aceste domenii ale
viitorului unde cetăţenii aşteaptă ca Uniunea Europeană să livreze. Deci,
Uniunea Europeană va avea noi priorităţi; în plus, după Brexit, după ieşirea
Marii Britanii va lipsi un stat contributor bogat care a plătit mai mult în
bugetul Uniunii Europene decât a beneficiat. Din aceste motive fondurile structurale şi de coeziune vor fi
reduse, în medie, cu 10%, însă vestea bună este că noi, nu vom fi afectaţi; în
timp ce altor ţări li se propun tăieri, nouă, României, ni se propune o
creştere cu 8%, de la
de la 25,2 la 27,2 miliarde de euro.
De
ce? Fiindcă Uniunea Europeană este de părere că România încă are nevoie de
ajutor şi doreşte să ne ajute. Criteriile care au stat la baza acestei creşteri
pentru România, sunt următoarele: în primul rând produsul intern brut (PIB) pe
cap de locuitor; adică faptul că economia României produce încă mai puţin faţă
de economia altor state membre ale Uniunii Europene. În al doilea rând,
eficienţa energetică. Noi suntem mai puţin eficienţi din punct de vedere energetic
şi atunci Uniunea Europeană doreşte să ne acorde mai multe fonduri pentru a
ajunge la nivelul celorlalte state europene. Rata şomajului în România,
relevanţa sistemului de învăţămât, adică faptul că nu toţi tinerii care termină
o şcoală în România îşi pot găsi locuri de muncă… Pe baza tuturor acestor
criterii Uniunea Europeană a concluzionat că România are nevoie în continuare
de ajutor pentru a recupera decalajul faţă de celelalate state şi de aceea ni
s-au propus mai multe fonduri europene.
