Pilonul European al Drepturilor Sociale: prea puțin, prea târziu?

În ediția de vară a revistei academice Romanian Journal of European Affairs, domnul Florin Bonciu, profesor universitar la Universitatea Româno-Americană din București și cercetător științific principal la Institutul de Economie Mondială...

Adaugă ca sursă preferată în Google

România Internațional, 23.08.2018, 09:10

În ediția de
vară a revistei academice Romanian Journal of European Affairs,
domnul Florin Bonciu, profesor universitar la Universitatea Româno-Americană
din București și cercetător științific principal la Institutul de Economie
Mondială, abordează în articolul său subiectul Pilonului european al
drepturilor sociale (European Pillar of Social Rights – EPRS) dintr-o
perspectivă analitică.

Scopul lucrării
de cercetare este acela de a identifica oportunitatea, implicațiile și șansele
de reușită ale Pilonului european al drepturilor sociale, prin referire la contextul
lansării inițiativei Comisiei Europene și prin caracterizarea modului de
implementare a măsurilor aferente. În acest sens, autorul face mențiunea că
principala problemă a Uniunii Europene din prezent nu este aceea că există o
diversitate prea mare de opinii. Din contră, principala problemă a Uniunii
Europene este reprezentată de faptul că diversitatea de opinii este privită ca
fiind o problemă.

Autorul ajunge
la concluzia că inițiativa din domeniul drepturilor sociale este mai mult decât
binevenită și poate chiar să reprezinte factorul-cheie al relansării
proiectului european. Analiza dezvăluie faptul că, având în vedere limitările
de ordin juridic și financiar ale formatului actual al EPRS, această inițiativă
ar putea fi insuficientă pentru a obține rezultate substanțiale și durabile.

În același timp,
ca urmare a șanselor reduse de a asigura obținerea unor rezultate concrete
într-un interval de timp rezonabil, este posibil ca inițiativa să fi fost
propusă prea târziu pentru a putea reconecta cetățenii europeni cu proiectul Uniunii
Europene și pentru a contracara tendințele către o abordare națională și locală
care s-au manifestat deja în anumite state membre.

Nu în ultimul
rând, autorul menționează faptul că soluția la situația curentă (n.r.
diviziunile sociale și gradul ridicat de sărăcie în anumite regiuni) nu rezultă
din confruntarea între cei care sunt în favoarea unei abordări
centralizate/federaliste și cei care se împotrivesc. Uniunea Europeană ar trebui să vină cu soluții concrete pentru
cetățenii europeni care sunt cei mai afectați de diverse dezechilibre și de
instabilitate. În plus, principiile și drepturile care reprezintă însăși esența
EPRS ar putea fi incluse în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene,
într-o manieră similară Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați articolul integral aici. (Eliza Vaș, Biroul Studii și Analize Institutul
European din România)