Viitorul Uniunii Europene – între calcule complexe și așteptări simple
Ultimii ani par să fie caracterizați de tot mai multe cercetări dedicate viitorului Uniunii Europene.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 10.01.2020, 13:29
Ultimii ani par să fie caracterizați de tot mai multe cercetări dedicate
viitorului Uniunii Europene. Alături de conferințe și dezbateri intitulate
astfel, pare că viitorul UE a devenit un subiect fără de care nu se poate
discuta prezentul Uniunii. Alăturarea este de la sine înțeleasă, dat fiind că
nu putem înțelege pe deplin impactul politicilor actuale, dacă nu luăm în
considerare factorii care ar putea avea o incidență asupra viitorului.
Dacă în urmă cu mai mult timp, întrebarea care descria majoritatea
discuțiilor despre Uniunea Europeană viza mai multă sau mai puțină integrare
europeană, în ultimii ani abordările au devenit mai mult matematice decât
narative, fiind supuse reflecției și consultării mai multe tipuri de scenarii:
Europa cercurilor concentrice sau Europa geometriei variabile.
O primă consecință a schimbării formulei matematice a Parlamentului
European a fost observată în procesul de alegere a președintelui Comisiei
Europene din vara anului 2019. Dintr-un calcul ce trebuia să fie relativ simplu
s-a transformat repede într-o ecuație cu o necunoscută, dat fiind că nu s-a
putut preconiza care va fi rezultatul final al votului din Parlamentul European
până la momentul la care a avut efectiv loc.
Aleasă cu 9 voturi peste minimul necesar, Ursula von der Leyen a devenit
ulterior prima femeie președinte a Comisiei Europene. Echipa von der Leyen are
nevoie de viziune, tenacitate, coeziune, răbdare, empatie și capacitatea de a
anticipa modificările din societate pentru a face față mandatului de cinci ani
pe care îl are în față. Scenariile privind viitorul Uniunii sunt în cele mai
multe dintre cazuri ori realiste ori pesimiste. Puține sunt variantele în care
putem vorbi despre scenarii exuberante, deși unii cetățeni s-ar putea aștepta
să fie consultați cu privire la astfel de opțiuni.
Articolul integral a fost publicat în
Newsletter-ul Institutului European din România, ediția lunii noiembrie 2019,
și este disponibil aici
(Eliza Vaș, Serviciul Studii Europene)
