Monitorul anual al educației și formării
În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educației, trecerea la învățământul la distanță în România riscă să agraveze inegalitățile deja mari. Avertizează Comisia Europeană şi este doar una dintre concluziile pentru România ale Monitorului educației și formării în UE, publicație ajunsă la a noua ediție. Monitorul din 2020 se axează în special pe predarea și învățarea în era digitală. Deși statele membre au investit în ultimii ani în infrastructura digitală dedicată educației și formării, persistă disparități mari, atât între țări, cât și în interiorul acestora. Una dintre constatări este că, în toate țările care au făcut obiectul anchetei, peste 15 % din populația de elevi dispun de competențe digitale insuficiente. În plus, dovezile furnizate de OCDE indică faptul că profesorii din învățământul secundar inferior din țările UE beneficiază rareori de formare privind utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) pentru predare.
Luana Pleşea, 14.11.2020, 19:48
Despre Monitorul educației și formării în UE, despre concluziile pentru România și despre ce ar fi de făcut, cu Oana Moșoiu, doctor în Științele Educației, lector universitar Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București.
România se încăpățânează să nu-și învețe lecțiile.
E nevoie de un alt tip de abordare, o cooperare interministerială mult mai serioasă (…) astfel încât să vedem niște rezultate într-o perioadă de timp. Să nu rămânem doar cu aceste concluzii și cu regretul că știm că este o situație nefavorabilă, dar în același timp știm că nu se poate întâmpla nimic. Trebuie să se întâmple ceva, iar colaborarea interministerială este un aspect la care noi nu stăm foarte bine și l-am putea îmbunătăți.
(lector universitar Oana Moșoiu)