Castele din România
Astăzi cunoaștem câteva dintre cele mai impunătoare castele medievale din România, care nu sunt doar simple structuri de piatră, ci adevărate mărturii ale unor epoci apuse.
Daniel Onea, 04.12.2025, 16:50
Astăzi cunoaștem câteva dintre cele mai impunătoare castele medievale din România, care nu sunt doar simple structuri de piatră, ci adevărate mărturii ale unor epoci apuse. Pentru început, ne oprim pe Valea Prahovei, în sudul României, și vizităm Domeniul Regal Peleș, un ansamblu arhitectural de o valoare inestimabilă. Aici, Castelul Peleș, construit în stilul Renașterii germane, a fost reședința de vară a Regelui Carol I (10 mai 1866 – 10 mai 1881, regele României: 10 mai 1881 – 10 octombrie 1914). Vizita la Peleș nu se limitează doar la saloanele fastuoase, ci include și zone care au fost mult timp închise publicului.
Despre circuitul de vizitare ne oferă detalii Paul Popa, directorul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Sinaia.
„Un doritor care ar vrea să treacă prin toată istoria castelului poate vizita castelul de la parter și până la mansardă. Mansarda a fost închisă 47 de ani din diverse motive și n-a fost deschisă publicului. Turistul va vedea lucruri foarte importante și unice, un loc puțin diferit de restul castelului, un pic mai intim și în care își petreceau zilele domnișoarele și doamnele de onoare ale reginelor. Regele Mihai, în copilăria sa, a avut acolo în apartament. Sala de desen exista acolo, unde se petreceau o parte din zi, în timpul orelor și cursurilor de desen pe care le țineau în castel regele, regina și prietenii apropiați.”
Pe același domeniu, vizitatorii pot admira și Castelul Pelișor, o clădire mai restrânsă, dar de o frumusețe aparte, reședință a prinților moștenitori Ferdinand și Maria. Acesta reprezintă o tranziție stilistică surprinzătoare, fiind o expresie clară a viziunii artistice a reginei Maria, care a transformat spațiul într-o operă de artă Art Nouveau.
„Castelul Pelișor a rămas așa cum era. Regina Maria a îmbrățișat stilul Art Nouveau și și-a pus amprenta asupra castelului care, deși la exterior seamănă foarte bine cu Castelul Peleș, în interior e o întreagă altă poveste. E singurul castel Art Nouveau integral din România. A fost adusă aici și inima reginei, așa cum ea și-a dorit, ca să rămână aproape de poporul pe care l-a iubit atât de mult. Inima Reginei Maria este depusă în sala care i-a plăcut cel mai mult reginei, care a fost creată integral de către ea, în Salonul de Aur al Castelului Perișor. Este acoperită de steagurile României și al Marii Britanii, amintind de originea britanică a reginei noastre. Cumva, vizita în Castel Pelișor va schimba iarăși imaginea pe care vizitatorul o are, călătorind de la Renașterea germană până la Art Nouveau, printr-o mulțime de stiluri și de epoci, care delectează.”
Călătoria noastră continuă spre centrul României. Aici, Castelul Bran rămâne una dintre cele mai vizitate atracții turistice. Deși este cel mai adesea asociat cu mitul lui Dracula, istoria sa reală este una bogată, legată de cavalerii teutoni, de voievozi și, mai târziu, de regina Maria a României (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Ashford, Kent, Anglia – d. 18 iulie 1938, Castelul Pelișor, Sinaia, Regatul României). Complexul a beneficiat de-a lungul timpului de investiții majore pentru a îmbunătăți experiența vizitatorilor.
Despre eforturile constante de dezvoltare a domeniului ne vorbește Alexandru Priscu, director de marketing.
„Nu cred că din 2009 și până astăzi a trecut vreun an în care să nu avem discuții și proiecte implementate pentru dezvoltarea proprietății, domeniului de la Bran. Sunt multe. Unele sunt sau au fost mai puțin vizibile publicului. Vorbim aici de restaurarea acoperișului. Poate fațada sudică a fost, totuși, un proiect care a avut un grad de vizibilitate destul de mare. Însă au fost altele cu impact vizibil, și anume Tunelul Timpului.
Introducerea în circuitul turistic a liftului care coboară din curtea interioară a castelului, de la parterul castelului, până în Parcul Regal. Este o cursă de 34 de metri, prin stâncă. Apoi, restaurarea Casei de Ceai și includerea acesteia în circuitul turistic și restaurarea Casei Administratorului.
Ar mai fi de notat expoziția „O istorie a spaimelor din Transilvania”, o expoziție care a fost implementată chiar în 2020 în lunile de carantină și care a transformat etajul patru al castelului într-o amplă expoziție, în care personajele din mitologia românească sunt prezentate publicului. Castelul Bran, pentru foarte mulți ani, a fost singurul singura atracție turistică, singurul muzeu deschis 7 zile din șapte, fără excepție. Este deschis și în ziua de Crăciun sau ziua de Anul Nou.”
În final, ne îndreptăm spre vestul Transilvaniei, în Hunedoara, pentru a admira Castelul Corvinilor, considerat unul dintre cele mai frumoase castele medievale din lume. Este o construcție impunătoare, cu bastioane, turnuri și cu o curte impresionantă. Este și o adevărată incursiune în viața medievală. Turiștii pot explora structuri de apărare și elemente decorative valoroase, dar și zone care păstrează amintirea unor povești transmise peste secole, pe care de aflăm de la Sorin Tincu, director al Muzeului Castelul Corvinilor.
„Vizitatorul castelului ajunge la fântâna monumentului, cu o legendă foarte cunoscută. Aceasta povestește construcția acestei fântâni de către trei prizonieri turci care au lucrat timp de 15 ani săpând în calcar dolomitic pentru a atinge pânza freatică. Însă, la finalizarea lucrării, nu li s-a îndeplinit ultima dorință, aceea cea de a fi eliberați, ci au fost executați. Unul dintre ei a scris pe zidurile castelului, precum spune legenda: „Apă ai, inimă nu ai.”
De la fântână, vizitatorul poate vizita lapidarul gotic, unde pot fi admirate o serie de componente gotice înlăturate de pe zidurile castelului în tipul restaurărilor din secolul al XIX-lea și secolul XX, iar, mai departe, se ajunge pe așa numita Terasă de Artilerie sau Bastion al Munițiilor, o altă construcție de secol XVII, dar și la Groapa Urșilor. Aceasta e o curte mărginașă a castelului, cu o legendă sângeroasă, care ne spune că aici erau ținuți urșii, iar prizonierii aduși în castel erau aruncați înăuntru pentru a deveni hrana acestora.”
Aceste fortificații nu sunt doar destinații turistice de neuitat, ci adevărate lecții de istorie și mărturii ale unor epoci fascinante, invitând la explorare și descoperire.