Castele transilvănene, între platouri de film și povești de iubire
Ajungem azi în inima Transilvaniei, pe urmele unor povești spectaculoase care unesc vechi fortificații nobiliare de platourile de la Hollywood și de marile case regale ale Europei. De la misteriosul Castel Bethlen de la Criș, până la elegantul Castel Rhédey de la Sângeorgiu de Pădure, locul unde s-a scris o tulburătoare poveste de dragoste interzisă, descoperim un patrimoniu istoric unic.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 22.10.2026, 17:14
Transilvania păstrează numeroase reședințe nobiliare care atrag vizitatorii atât prin arhitectura lor valoroasă, cât și prin istoriile mai puțin cunoscute ale familiilor care le-au locuit. În județul Mureș, două astfel de monumente istorice oferă perspective diferite asupra trecutului regiunii: Castelul Bethlen din localitatea Criș, un edificiu renascentist care a servit drept decor pentru producții cinematografice, și Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure, locul în care a început o poveste de dragoste care a unit această familie nobiliară cu familia regală a Marii Britanii.
Prima oprire este în satul Criș, din comuna Daneș, situat la mai puțin de 20 de kilometri de cetatea medievală Sighișoara. Aici se află reședința familiei nobiliare Bethlen, un ansamblu fortificat cu ziduri de apărare, bastioane și o spectaculoasă logie cu arcade, construit în stilul Renașterii transilvănene și readus recent la viață printr-un amplu proces de restaurare. Familia Bethlen a jucat un rol important în istoria politică și militară a Transilvaniei.
Vizitatorii care pășesc în încăperile castelului pot observa pe elementele de piatră sculptată blazonul familiei. Originea acestui blazon îmbină o legendă locală cu evenimente istorice reale din Evul Mediu. Zólya Levente, arheolog și castelan, explică această legătură.
„Legenda spune, pe scurt, că membrii familiei au învins șarpele mâncător de oameni din mlaștini și apoi au preluat blazonul cu șarpele. Istoria se suprapune, în anumite privințe, cu legenda. Familia folosește acest blazon de la mijlocul secolului al XV-lea. În acea perioadă, capul familiei, Gergely, a participat la campania militară a regelui Sigismund în Italia de Nord, unde a luptat împotriva armatelor familiilor Sforza și Visconti. Blazonul familiei Visconti era un șarpe foarte asemănător, care ținea un copil în gură. Practic, au învins „șarpele mâncător de oameni” și i-au preluat blazonul. Este o poveste foarte interesantă.”
Arhitectura autentică a castelului din Criș, curtea interioară și zidurile sale masive au atras de-a lungul deceniilor cineaști români și străini, de la producții românești istorice clasice, precum „Mihai Viteazul”, până la filme ale studiourilor de la Hollywood. Unele amenajări realizate special pentru filmări au fost păstrate în interiorul clădirii și fac astăzi parte din circuitul de vizitare.
„În subsol se află o închisoare unde, înainte de a observa orice altceva, vă invit să atingeți gratiile pentru a vedea din ce material sunt făcute, acesta fiind unul dintre misterele castelului. Au avut loc numeroase filmări aici: regizorul Sergiu Nicolaescu a turnat patru sau cinci filme, proiectele au continuat și după anul 2000, iar în această închisoare, în 2011, studiourile Universal Pictures au ținut vârcolaci, la filmările pentru Werewolf: The Beast Among Us. Sunt convins că acest castel nu a avut niciodată o astfel de închisoare, deoarece era o reședință de familie, nu sediul unui comitat, ca să adăpostească zeci de prizonieri. Însă am păstrat decorul, pentru că arată foarte interesant și îi pune pe vizitatori pe gânduri.”
Pe lângă clădirile fortificate, domeniul din Criș era cunoscut în trecut și pentru grădina sa. Fotografii și documente vechi arată că aici exista un parc mare, în care creșteau inclusiv plante exotice. Zólya Levente, arheolog și castelan, prezintă istoria acestui spațiu verde.
„În jurul castelului sunt aproape trei hectare de parc. Din fericire, s-au păstrat câțiva dintre arborii originali ai grădinii englezești din secolul al XIX-lea. La un moment dat, a fost adus aici un grădinar de la curtea imperială din Viena, ceea ce demonstrează că nu era o grădină oarecare. Într-o fotografie a acelei zone se pot vedea palmieri și bananieri. Nu știu cum au reușit să îi cultive în clima noastră, dar cu siguranță grădinarul își stăpânea foarte bine meseria. Știu că în spatele castelului a existat și o oranjerie.”
Tot în județul Mureș, pe valea râului Târnava Mică, în orașul Sângeorgiu de Pădure, se află Castelul Rhédey. Spre deosebire de fortificația de la Criș, acest edificiu nu a avut rol militar, ci a fost conceput ca o reședință nobiliară confortabilă, specifică începutului de secol XIX. Vizitatorii pot cunoaște istoria locului cu ajutorul hologramelor, al ochelarilor de realitate virtuală și al instalațiilor multimedia, parcurgând în 12 săli tematice expoziția „Misterele Reședinței Rhédey”. Aceasta a fost realizată din fonduri europene în urma unei ample cercetări istorice.
Punctul central al expoziției din Sângeorgiu de Pădure este destinul contesei Claudia Rhédey. Povestea ei de iubire cu ducele Alexander von Württemberg a depășit regulile sociale ale epocii. Despre începutul acestei povești ne vorbește Gaspar Peter, ghid la Castelul Rhédey.
„Claudia Zsuzsanna Rhédey s-a născut la 17 septembrie 1812 în acest castel, care era reședința de vară a familiei, reședința permanentă fiind la Cluj. Ea a fost botezată, confirmată și este înmormântată în cripta de sub Biserica Reformată de peste drum. A fost o tânără foarte frumoasă, care a primit o educație aleasă. La vârsta de 17 ani, în timp ce se afla la Cluj, s-a îmbolnăvit grav. Medicii de acolo i-au salvat viața, dar părinții au decis să o ducă la Viena, unde se aflau cei mai buni doctori din Europa la acea vreme, pentru a se recupera complet. Medicii vienezi i-au prescris plimbări călare, iar în timpul unei astfel de plimbări, conform jurnalului ei, a remarcat un bărbat interesant: Alexander von Württemberg, unul dintre prinții Regatului Württemberg din Germania. A fost dragoste la prima vedere și au dorit să se căsătorească, însă familia prințului a considerat că familia Rhédey era de rang inferior și s-a opus căsătoriei.”
În ciuda opoziției inițiale, cei doi s-au căsătorit în anul 1835. În urma acestei căsătorii, Claudia Rhédey a primit titlul de contesă de Hohenstein, dar copiii lor nu au avut dreptul de a moșteni tronul Regatului Württemberg. Viața contesei s-a încheiat tragic în anul 1841, la doar 29 de ani, în urma unui accident de călărie. Prin urmașii săi, însă, familia din Sângeorgiu de Pădure a intrat în istoria europeană: nepoata Claudiei Rhédey, Mary de Teck, a devenit regină a Marii Britanii, ca soție a regelui George al V-lea, fiind străbunica actualului suveran britanic, Regele Charles al III-lea — cel care a și vizitat Sângeorgiu de Pădure pentru a aduce un omagiu rădăcinilor sale transilvănene.
Cele două castele din județul Mureș sunt astăzi deschise publicului, iar vizitatorii pot descoperi aici arhitectura, legendele și istoria nobiliară a Transilvaniei.