România autentică, 5 călătorii esențiale
Descoperim azi România autentică printr-o călătorie în cinci dintre cele mai spectaculoase zone naturale. Ghidul nostru, Dan Dinu, este fondatorul Organizației Fotografilor de Natură din România. Vom porni de la întâlnirea Dunării cu Carpații. Apoi, descoperim misterele carstice din Apuseni și fauna alpină din Piatra Craiului. Ajungem pe pajiștile rare din Transilvania și ne oprim în inima pădurilor virgine din Maramureș.
Daniel Onea, 09.10.2025, 16:30
Descoperim azi România autentică printr-o călătorie în cinci dintre cele mai spectaculoase zone naturale. Ghidul nostru, Dan Dinu, este fondatorul Organizației Fotografilor de Natură din România. Perspectiva sa nu este a unui simplu vizitator, ci a unui explorator care caută esența sălbatică, autentică, a locurilor pe care le străbate de ani în șir. Călătoria noastră începe într-un loc unde forța apei întâlnește măreția munților: Parcul Natural Porțile de Fier. Aici, la Cazanele Dunării, peisajul capătă proporții monumentale. Ascensiunea de aproximativ 40 de minute spre punctul de belvedere de pe Ciucarul Mare este răsplătită cu o panoramă ce taie respirația.
Dan Dinu descrie acest tablou ca un spectacol geologic comparabil cu cel al faimoaselor fiorduri norvegiene. „Ce se întâmplă acolo la Porțile de Fier este un lucru absolut magic. Dunărea întâlnește Carpații. Cu toții știm că Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră. Dar partea poate mai puțin știută este că ea mai întâlnește o dată Carpații undeva pe lângă Viena. Aici ei sunt reîntâlniți, formând un peisaj absolut fabulos pentru România. Și, în același timp, un peisaj oarecum atipic pentru România. Acel loc aproape că e comparabil cu niște fiorduri norvegiene. Este chiar un punct foarte spectaculos. Și cred că oricine ajunge acolo are un sentiment interesant după această întâlnire magică dintre Dunăre și și Carpați.”
De la măreția apei, călătoria se mută în inima de piatră a Apusenilor, în zona Padiș, un teritoriu dominat de cele mai ample fenomene carstice din sud-estul Europei. Aici, atracția principală este complexul Cetăților Ponorului, un ansamblu de doline uriașe, desprinse parcă dintr-o altă lume. Fotograful Dan Dinu este fascinat de dinamica apei în acest univers subteran, un circuit aproape magic în care izvoarele apar și dispar, modelând neîncetat roca.
„Parcul Natural Apuseni este interesant fiindcă e cea mai mare zonă cu fenomene carstice din sud-estul Europei. Fenomenul este interesant în special în zona Cetăților Ponorului. Sunt niște doline uriașe care s-au format prin prăbușirea unor peșteri. Acestea formează un peisaj absolut interesant din punct de vedere carstic. Practic, apa în zona Padișului intră și iese de foarte, foarte multe ori din subteran. Este zona Izbucului Ponor, de unde iese apa. Apoi, ajunge în Poiana Ponor, unde dispare în subteran. Apoi, apare undeva în Cetățile Ponorului, intră iarăși în subteran și iese undeva în Cheile Galbenei, de exemplu. Și doar urmând acest periplu al apei prin subteran ne dăm seama cât de fascinantă poate fi natura. Și cât de mult construiește. Chiar dacă acest efect se vede doar după zeci de mii de ani.”
Următoarea oprire este în Parcul Național Piatra Craiului, sanctuarul simbolurilor alpine ale României. Aici, pe crestele calcaroase, pot fi admirate floarea de colț, dar și capra neagră. Fotograful Dan Dinu subliniază accesibilitatea acestui spectacol natural, recomandând un traseu care pornește de la Plaiul Foii spre zona Marelui Grohotiș, care oferă o perspectivă asupra măreției masivului fără a necesita experiența tehnică a parcurgerii crestei. Farmecul locului constă în fauna și flora sa unică.
„Cu siguranță, cel mai ușor, nu neapărat ca traseu turistic, dar ca acces către lumea fascinantă a crestelor montane, este să mergem în Parcul Național Piatra Craiului. Partea frumoasă la Crai este că acolo nu se vânează, fiind parc național. Turiștii sunt mai educați. Capra neagră a devenit foarte abordabilă. Caprele negre se apropie destul de mult de turiști, nu se sperie. Deci, practic, le putem observa comportamentul. Și, pe lângă florile de colț care pot fi și ele găsite acolo, mai găsim și alte flori rare. Găsim Macul galben de munte, care trăiește doar pe zona de grohotișuri. Și găsim Garofița Pietrei Craiului, o floare unică. Se poate întâlni doar în acest masiv montan.”
Schimbând complet registrul, de la asprimea stâncii la delicatețea pajiștilor, ne îndreptăm spre Colinele Transilvaniei. În zona Podișului Hârtibaciului, găsim un areal cultural de o valoare europeană excepțională. Ceea ce pare a fi un tablou pastoral obișnuit este, de fapt, unul dintre cele mai amenințate habitate de pe continent, un tezaur pe care România încă îl păstrează datorită practicilor agricole tradiționale. Valoarea acestor locuri este explicată pe larg de fotograful Dan Dinu.
„Aceste pajiști ni se par oarecum banale, pentru că le vedem relativ des în zonele astea și le știm cumva. Însă puțină lume știe că sunt printre cele mai amenințate peisaje din Europa când vine vorba de natură, de floră în special. Și asta pentru că, deși ele au existat în trecut în mai multe țări, pe măsură ce s-au construit sate, pe măsură ce s-a făcut agricultură, au cam dispărut de acolo. România încă le are și pentru faptul că noi mai practicăm în aceste zone o agricultură tradițională. De fapt, e interesant că aceste pajiști au apărut și au fost menținute odată cu intervenția umană. Condiția e să cosim aceste pajiști încă manual sau cu mijloace motorizate, dar foarte mici. Astfel, permitem acestor pajiști să aibă această diversitate floristică.”
Periplul se încheie într-o zonă unde timpul pare să fi stat în loc: o pădure virgină din Maramureș, la Strâmbu-Băiuț. România deține aproximativ 65% din pădurile virgine rămase în Uniunea Europeană. Aici, înțelegem complexitatea unui ecosistem. „Am văzut una dintre cele mai spectaculoase păduri virgine pe care le-am întâlnit eu în România. Acolo, totul te șochează la modul bun. De la arborii seculari care cresc alături de lăstari tineri. De la mirosul ăla de umiditate, de ciuperci, de sol, până la privirea de ansamblu pe care o ai. Acolo poți vedea această diversitate foarte spectaculoasă între arbori. Sunt fagi seculari, dar și brazi seculari, ceea ce e foarte interesant. Și totul comunică în acea pădure, în special prin miceliu, prin ciupercile care se află în sol. Este o vorbă foarte interesantă care spune așa: lemn mort, pădure vie. Practic, fără acel lemn mort, nu poți avea o pădure vie. Pentru că lemnul mort stă la baza întregului lanț trofic dintr-o pădure din genul ăsta.”
Prin obiectivul fotografului Dan Dinu, România turistică devine o colecție de experiențe profunde. De la geologia spectaculoasă a Cazanelor Dunării, la hidrografia misterioasă a Apusenilor, de la simbolurile alpine din Piatra Craiului la cultura pastorală din Transilvania și până la ecosistemele primordiale din Maramureș, fiecare loc spune o poveste unică.
