Sighișoara, destinație de basm
În universul destinațiilor turistice, puține locuri reușesc să își păstreze autenticitatea în fața modernității galopante. Sighișoara, însă, pare să fi descoperit secretul unui echilibru perfect.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 13.11.2025, 14:14
În universul destinațiilor turistice, puține locuri reușesc să își păstreze autenticitatea în fața modernității galopante. Sighișoara, însă, pare să fi descoperit secretul unui echilibru perfect. Departe de a fi un simplu muzeu în aer liber, cetatea trăiește și respiră în ritmul secolului al XXI-lea, fără a-și uita nicio clipă istoria bogată. Astfel, vitalitatea cetății este menținută, zi de zi, de oamenii ei. Iar, în Sighișoara, un om a devenit el însuși un simbol al locului: Dorin Stanciu, toboșarul cetății. De 20 de ani, prezența sa este sinonimă cu sufletul orașului. Pentru Dorin Stanciu, Sighișoara este „bijuteria medievală a României”, o destinație care trebuie descoperită pas cu pas, breaslă cu breaslă. Toboșarul cetății nu doar povestește istoria, ci o personifică, insistând că întreaga cetate funcționează ca un muzeu complex, dedicat breslelor și meșteșugurilor care au stat la baza dezvoltării sale.
„Sighișoara este, desigur, vizitată cel puțin o dată de fiecare turist din România, însă noi îi așteptăm să revină de zece ori, deoarece este bijuteria medievală a țării. Este o destinație care trebuie descoperită în profunzime, prin breslele și meșteșugurile sale. Merită să vizitați Turnul cu Ceas, singurul muzeu de istorie dezvoltat pe verticală din România. Să nu uităm Casa Breslelor, Casa Hărților, Biserica Mănăstirii sau Biserica din Deal. De fapt, întreaga cetate este un muzeu. Este cel mai bine păstrată dintre cele șapte cetăți transilvănene și conservă un adevărat «flux tehnologic» al breslelor: măcelari, tăbăcari, arămari, cositorari, cojocari, curelari, țesători, croitori, cizmari, lăcătuși, dogari și așa mai departe. Sighișoara este un loc cu totul special și merită să promovăm această istorie deosebită.”
Farmecul Sighișoarei nu stă, însă, doar în piatră, ci și în interacțiunea umană unică. Toboșarul nu este doar un ghid, ci o gazdă. Întâmpinarea turiștilor în zeci de limbi străine, din ebraică până în japoneză, a devenit un moment emblematic. Este mai mult decât o curiozitate, este un gest de ospitalitate care anulează barierele și creează o conexiune instantanee. Această primire este o dovadă a spiritului deschis al unui oraș obișnuit de secole cu vizitatori din toate colțurile lumii.
„Turiștii sunt foarte încântați atunci când îi întâmpin. Îi salut în 60 de limbi, un gest unic în România, poate chiar în lume. De exemplu, dacă sosesc vizitatori din Israel, le spun bun-venit în limba lor, la fel și celor din Japonia. De aceea este atât de frumos, pentru că se creează o energie specială. Aici vin oameni din toate colțurile lumii și preiau această energie a «toboșarului viu» – un personaj care, istoric, avea patru funcții simultan: pompier, gornist, paznic de noapte și toboșar.”
Trecutul nu este doar povestit, ci este reactivat. O inițiativă recentă adună în fiecare sâmbătă seara personaje în costume medievale care refac rondul paznicului de noapte, strigând „Liniște!” așa cum se făcea în secolul al XVII-lea. Turiștii sunt invitați să se alăture gărzii, transformându-se din spectatori în participanți. Această istorie vie se împletește cu legenda. Toboșarul, în rolul său de ghid autorizat, știe cum să transforme un tur al cetății dintr-o lecție de istorie într-o aventură, folosind poveștile locului, precum cea a Scării Școlarului, pentru a capta audiența.
Această vitalitate este completată de viziunea administrației, care înțelege importanța echilibrului dintre viața localnicilor și așteptările turiștilor. Ioana Curuți-Popa, purtătoarea de cuvânt a Primăriei, descrie un oraș care nu trăiește doar pentru sezonul estival. Planificarea evenimentelor se face pe tot parcursul anului, de la Târgul de Crăciun și petrecerea de Anul Nou în Piața Cetății, la amenajarea unui patinoar la baza cetății, până la pregătirile pentru următoarea ediție, a 31-a, a faimosului Festival „Sighișoara Medievală”.
„Ne dorim foarte mult ca toți cei care ne calcă pragul să se simtă bine, să se simtă ca acasă. În același timp, depunem eforturi pentru a menține un echilibru esențial între ceea ce își doresc locuitorii orașului și ceea ce se așteaptă turiștii să găsească aici. În perioada următoare, Piața Cetății va redeveni locul de întâlnire al sighișorenilor și al vizitatorilor, odată cu deschiderea Târgului de Crăciun, care va avea loc între 1 decembrie și 4 ianuarie, oferind decoruri specifice și o atmosferă caldă. De asemenea, pentru prima dată după mulți ani, vom marca trecerea dintre ani printr-o petrecere în aer liber, tot în Piața Cetății. La baza cetății va fi amenajat și un patinoar, așteptat cu entuziasm. În același timp, privim deja spre vara viitoare, când, între 24 și 26 iulie, vom celebra cea de-a 31-a ediție a Festivalului Sighișoara Medievală.”
Magia sărbătorilor de iarnă în Sighișoara este gândită pentru a păstra autenticitatea. Chiar și Moș Crăciun se adaptează specificului local, sosind pe patine pentru a împărți daruri. Mai presus de lumini, de decoruri și de febra cumpărăturilor pentru cadouri, Ioana Curuți-Popa, purtătoarea de cuvânt a Primăriei, spune că vizitatorii și localnicii vor găsi la Sighișoara locul ideal pentru relaxare.
„Absolut, Moș Crăciun va fi prezent la Sighișoara. Avem chiar o tradiție de câțiva ani: în Ajunul Crăciunului, Moșul sosește la noi pe patine. Va fi prezent la patinoar și va oferi daruri copiilor care au fost cuminți tot anul. Bineînțeles, în Piața Cetății vom avea bradul frumos împodobit și întreaga atmosferă pregătită de sărbătoare. După cum menționam, este important pentru noi să păstrăm un echilibru între componenta comercială, specifică perioadei, și căldura, sentimentul autentic de «acasă» pe care îl presupune sărbătoarea Crăciunului.”
Sighișoara se dovedește, astfel, a fi o destinație completă, indiferent de anotimp. Fie că sunteți atrași de arhitectura unică, de poveștile pline de viață ale toboșarului, de atelierele meșterilor sau de atmosfera caldă a sărbătorilor de iarnă, cetatea oferă o experiență rară: sentimentul că, pentru câteva zile, timpul încetinește, iar vizitatorul devine parte din poveste. Iar magia Sighișoarei capătă o nouă dimensiune în timpul iernii. Când ceața se așterne peste acoperișurile abrupte, iar zăpada acoperă piatra cubică, cetatea pare desprinsă dintr-un basm.
