Turism rural în România
Satul românesc a devenit o destinație turistică matură, capabilă să ofere experiențe complexe, de la conectarea cu natura și tradițiile, până la facilități de cazare la cele mai înalte standarde.
Daniel Onea, 26.02.2026, 15:22
Satul românesc a devenit o destinație turistică matură, capabilă să ofere experiențe complexe, de la conectarea cu natura și tradițiile, până la facilități de cazare la cele mai înalte standarde. Primul punct de atracție pentru orice vizitator este, incontestabil, peisajul. România beneficiază de o diversitate geografică remarcabilă, de la zonele montane și colinare, până la Delta Dunării. Însă peisajul este astăzi dublat de o infrastructură turistică bine pusă la punct. Despre potențialul și evoluția acestui sector am stat de vorbă cu doamna conferențiar universitar doctor Maria Stoian, fondatoarea ANTREC România (Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural).
„În ultimii zece ani, infrastructura a evoluat remarcabil. Turistul are la dispoziție diverse tipuri de cazare, de la pensiuni turistice și agroturistice, până la vile, bungalow-uri, glamping-uri și mici hoteluri de familie. Acestea variază ca stil – de la cel rustic sau medieval, la cel modern – și oferă un grad de confort adaptat tuturor cerințelor. De asemenea, oferta gastronomică a fost revitalizată, punându-se din nou în valoare rețetele vechi și specialitățile zonale. Dacă în anii ’90, pe unde mergeai, găseai, de obicei, grătar cu cartofi prăjiți, au apărut și specialități din fiecare zonă: ciorbe, mâncăruri, bulz, diverse specialități.”
Deși conceptul de vacanță la țară este asociat adesea cu simplitatea, turismul rural românesc a integrat cu succes și segmentul de lux. Potrivit Mariei Stoian, fondatoarea ANTREC, luxul în mediul rural nu anulează autenticitatea, ci o completează.
„Ofertă de lux înseamnă, în primul rând, un grad de confort ridicat. Vorbim despre camere spațioase, excelent dotate, cu saltele confortabile și produse cosmetice de înaltă calitate.. Nu este nimic greșit în asta. Suntem în secolul al XXI-lea, iar facilitățile trebuie să țină pasul cu cerințele actuale. În plus, multe pensiuni includ acum centre de SPA sau oferă alternative atractive pentru petrecerea timpului liber, cum ar fi plimbările cu bicicleta.”
Dincolo de cazare și peisaj, turiștii caută experiențe. Satul românesc este un organism viu, animat de o serie de evenimente care transformă viața comunității într-un spectacol autentic.
„Calendarul evenimentelor rurale pornește de la tradițiile legate de viața pastorală și de activitățile satului. De exemplu, primăvara, în Mărginimea Sibiului, are loc «Măsuratul Laptelui» – un vechi obicei transformat astăzi în festival, unde localnicii îmbracă portul tradițional și prezintă preparate specifice. În zona Branului asistăm toamna la «Răvășitul Oilor», iar, în Bucovina, se organizează Festivalul Păstrăvului pe Bistrița, la Ciocănești. Coboară plutele pe Bistrița. Este extraordinar. Există și un concurs de pescuit, care reprezintă doar un mic segment. La acestea se adaugă tradiția încondeierii ouălor sau festivaluri unice, precum Festivalul Smochinelor de la Cazanele Dunării, organizat de românii de acolo împreună cu minoritățile slovace și cehe din zonă.”
O componentă esențială a acestui univers este interacțiunea directă cu meșterii populari. Vizitatorii străini și români au ocazia să descopere cum prind viață obiectele tradiționale, direct în atelierele creatorilor. Maria Stoian, fondatoarea ANTREC România, spune că meșteșugurile sunt foarte variate, iar artizanii așteaptă oaspeți, de multe ori, cu ateliere interactive de creație.
„În zona Neamțului, de exemplu, există programe precum «Acasă la meșterii populari», unde turiștii pot asista la cioplirea și sculptarea lemnului. La Horezu, capitala ceramicii românești, oaspeții trec pragul olarilor pentru a vedea cum se frământă lutul și cum prind formă obiectele pe roată. Iar arta încondeierii ouălor, deși emblematică pentru Bucovina, este la fel de frumos păstrată și în Maramureș, Oltenia sau Delta Dunării.”
Am întrebat-o pe Maria Stoian, invitata noastră, dacă există o zonă de care se simte mai apropiată și pe care ar recomanda-o turiștilor care vor să-și programeze o vacanță în mediul rural. Destinația propusă se află în centrul țării și în inima munților.
„Eu m-am îndrăgostit cu ani în urmă de o zonă din Bran-Moieciu, e vorba de Peștera-Măgura. Sunt două sate alăturate, deci eu le văd ca un întreg, la poalele Pietrei Craiului, cu vedere spre Bucegi; este zona unde mă simt cel mai bine. Eu sunt născută în Craiova, olteancă, crescută în București, dar acea zonă mi se pare extraordinară. E și în centrul țării, apropo de punct de plecare, se poate pleca și-n nord, și-n sud, și-n est, și-n vest. Așa că vă invit la Bran-Moieciu, Peștera-Măgura.”
Nu în ultimul rând, turismul rural este o invitație la explorare gastronomică. Bogăția culinară a României rurale surprinde adesea prin varietatea ingredientelor și a tehnicilor de preparare.
„Bucătăria rurală este neașteptat de diversă. Deși sarmalele reprezintă o mâncare tradițională generală – celebrată chiar și printr-un festival la Praid – ele diferă enorm de la o regiune la alta: se prepară cu sau fără orez, în foi de varză sau de ștevie. Dincolo de acestea, fiecare zonă are specificul ei: la munte predomină preparatele din carne de oaie, în zona Buzăului găsim cârnații de Pleșcoi, babicul și ghiudemul, iar, în Delta Dunării, atracția principală este borșul de pește. Chiar și în aceeași localitate, rețetele capătă amprenta unică a fiecărei gospodine.”
Astăzi, turismul rural românesc demonstrează că își poate păstra identitatea și farmecul inconfundabil, adaptându-se, în același timp, la exigențele turistului modern. Satul românesc s-a conturat ca o destinație de vacanță în care natura, confortul și ospitalitatea se întâlnesc pentru a oferi o experiență memorabilă.
