Via Transilvanica, traseu de interes național
Din punct de vedere cultural, drumeții care aleg să parcurgă Via Transilvanica au ocazia ocazia să fie purtați atât prin istoria României, cât și prin realitatea modernă. Traseul are o abordare diferită. Astfel, natura se poate experimenta într‑un mod veritabil, din Obcinele Bucovinei, pe lângă munții Călimani, până la depresiunile ce duc la portul Dunării. În plus, recent, Guvernul României a adoptat normele de aplicare pentru traseele pedestre de lungă distanță.
Daniel Onea, 25.09.2025, 16:00
Din punct de vedere cultural, drumeții care aleg să parcurgă Via Transilvanica au ocazia să fie purtați atât prin istoria României, cât și prin realitatea modernă. Traseul are o abordare diferită. Astfel, natura se poate experimenta într‑un mod veritabil, din Obcinele Bucovinei, pe lângă munții Călimani, până la depresiunile ce duc la portul Dunării. În plus, recent, Guvernul României a adoptat normele de aplicare pentru traseele pedestre de lungă distanță.
Concret, Via Transilvanica este un traseu de lungă distanță, care traversează România pe o lungime de 1.600 de kilometri. Traseul pornește din Bucovina, din nordul țării, și ajunge la Dunăre, în sud-vest. A fost inițiat de organizația non-guvernamentală Tășuleasa Social și a fost realizat cu ajutorul voluntarilor. Proiectul este unul al societății civile, din dorința de a arăta lumii o altă față a României.
Alin Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social spune că traseul nu a fost gândit ca un simplu proiect turistic, ci ca un gest de unitate națională, un cadou făcut României la 100 de ani de la Marea Unire și ne explică motivația din spatele acestei idei.
„În 12 iunie, s-au împlinit șapte ani de când am demarat Via Transilvanica. A fost un tribut de majorat al organizației noastre și ne-am dorit foarte mult să avem un proiect care să nu folosească ceea ce ne adună laolaltă de obicei, spaima, ci să folosească valorile noastre. Era și centenarul celor 100 de ani de la reîntregirea țării și atunci am ieșit cu această întrebare: Oare suntem uniți? Putem să facem ceva mare? Putem să facem ceva relevant? Și Via Transilvanica are acum șapte ani și mi se pare că ne-a ieșit și ne-a ieșit foarte bine.”
Traseul este marcat de borne sculptate în andezit de sute de voluntari, fiecare kilometru fiind o mică operă de artă. El străbate 10 județe și poartă turiștii printr-o diversitate uimitoare de relief și cultură: dealuri molcome, sate uitate de timp, munți impunători și orașe pline de istorie. Dar Via Transilvanica nu este doar despre peisaje. Este, în primul rând, despre oameni, despre a fi primit în gospodăria rurală, despre a gusta din bucatele locale autentice și a asculta povești nespuse. Este o imersiune profundă în ceea ce înseamnă România autentică.
Tibi Ușeriu, ultramaratonist și unul dintre ambasadorii principali ai proiectului, descrie perfect această experiență: „E foarte diferit. Acuma, nu trebuie să dau eu exemple despre cum e la oraș și cum e la țară sau prin cătunele prin care trece Via Transilvanica.
Dar ce se poate descoperi la Via Transilvanica este autenticul satului românesc, al oamenilor din zona respectivă. Și cred că pentru a-ți cunoaște țara cu adevărat trebuie să mergi la pas, să mergi să întâlnești oamenii locului, să asculți povești ale locului, să mănânci din bucatele lor, ca să îți dai seama că există câteva zeci de feluri de ciorbe, de zămuri. Sarmalele se fac în foarte multe şi diferite feluri. Și atunci, ca să trăiești autentic și să vezi cu adevărat de unde ne tragem și de unde vine România, cred că este o diferență foarte mare între a vizita un oraș și a vedea România autentică.”
Fiecare călător va găsi pe traseu porțiunea sa preferată. Poate fi farmecul satelor din Munții Cernei sau peisajul selenar de la Fundătura Ponorului, locuri de o frumusețe deosebită. Acestea sunt doar câteva dintre comorile ascunse pe care le veți descoperi departe de agitația marilor orașe.
Tibi Ușeriu ne împărtășește care este zona sa de suflet: „Când am ajuns în Bucovina, am fost uimit, pentru că era puțin diferită de cum e la noi. Dar cel mai mult îmi place partea cu Ineleț, Valea Cernei. Acolo am rămas cu un sentiment foarte fain, am văzut oameni foarte primitori și buni și niște peisaje care îți taie răsuflarea, care nu credeai că pot să existe în România. Deci, Fundătura Ponorului, Valea Cernei.”
Via Transilvanica este, însă, mai mult decât un proiect despre trecut și tradiții. Este un motor de dezvoltare pentru comunitățile rurale, o șansă la renaștere. Drumeții care parcurg traseul nu sunt simpli turiști; ei devin parte dintr-un circuit social viu, care aduce admirație și sprijin economic în zone unde viața este adesea o luptă. Cumpărând produse locale sau înnoptând într-o pensiune a unui localnic, turiștii contribuie direct la supraviețuirea acestui unui univers fragil.
Alin Ușeriu explică această dimensiune socială esențială: „Via Transilvanica nu este un brand turistic. Este percepută așa, și mă bucură foarte tare, dar el este, în primul rând, un circuit social, care caută soluții, care a și găsit multe soluții, care oferă ceva ce nu a mai fost oferit de foarte multă vreme în zona rurală: admirație. Zona rurală este aproape în pragul dispariției. Hemoragia aceasta de oameni a lăsat zona rurală nepopulată, și asta este foarte periculos, pentru că celulele de bază ale ADN-ului românesc erau, de fapt, gospodăria rurală și gospodăria montană. Și acestea, nemaifiind folosite, nemaifiind funcționale, dau radiografia societății actuale, care, oricum, trebuie să se așeze iarăși laolaltă și să înceapă un drum nou.”
Așadar, de ce ați alege să parcurgeți, fie și doar pentru câteva zile, acest traseu? Pentru că este o provocare, o aventură și o oportunitate unică de a vă conecta cu natura într-un mod profund. Este o călătorie care nu se măsoară doar în kilometri, ci în experiențe, în prietenii legate pe drum și, mai ales, în cunoaștere.
Alin Ușeriu despre călătoria ca misiune: „Via Transilvanica ar trebui să fie parcursă mai degrabă ca o misiune. Cel mai departe, ca să te cunoști pe tine însuți, ajungi când mergi la pas. Deja eu știu. Am trei drumuri de lungă distanță, unul în Spania, Franța și Portugalia, unul în Japonia și, deja, am parcurs o dată Via Transilvanica. Sunt la tura a doua. Asta este cea mai mare investiție pe care eu am făcut-o în mine. Această Via Transilvanica ar trebui luată așa cum este ea și trebuie să mergem pe ea cu inima deschisă, să o descoperim. Și asta este până la urmă și sfatul meu și rugămintea mea pentru toți cei care ne ascultă: mergeți pe Via Transilvanica și o să vedeți că ajungeți să vă cunoașteți și pe voi, ceea ce este probabil cel mai prețios și cel mai căutat lucru în aceste zile.”
Așadar, intrați pe viatransilvanica.com, alegeți o porțiune de traseu și porniți la drum!
