Andamusea cu furnizorl’ii di energhie
Premierlu ali Românie haristuseaşti a consumatorloru casniţ şi industriali cari-şi n’icşureadză consumlu di energhie.
Tașcu Lala, 06.08.2026, 19:24
Cu Dunarlu la debiti ţi potu s’agiungă la un minimu istoricu, cari zn’iipsescu lucărlu ali ţentrală nuclearoelectrică di Cernavodă, cu arâuri a curi cupăn’i di apă scădzură dramaticu di itia a xichil’ei di ploiuri şi, nu dip tu soni, cu coduri meteo tru cascadă cari dimăndă dzăli cu căn’ină ţi canda nu au bitiseari, autorităţli di Bucureşti vidzură zori s’apufusească alertă energhetică tră tut meslu agustu. România agiumsi, tru aestu chiro, tru catandisea s’importă un cirecu ditu ananghea di consum.
Tu aestă catandisi, premierlu interimaru Ilie Bolojan avu ună andamasi di lucru cu proţl’i furnizori di energhie, tru arada a curi eara faptă isapi, ăntră altili, ceareilii tră asiguripseari lichidităţli tru păzari şi s’află niscănti misuri ti n’icşurari voluntară consumlu tru arada a mărloru consumatori. Nica şi atea, că aţel’i doi mări producători auto ditu văsilie, uzinili Dacia şi Ford, dimăndară că dănăsescu ti şcurtu chiro lucărlu. Tutunăoară, premierlu s’achicăsi cu Autoritatea Naţională di Reglementari tru domeniul Energhiil’ei s’da silă ti emitarea a tutulor documentilor ţi suntu ananghi tră proiectili aflati tru ună catandisi avansată, aţea turlie că năili capacităţ di producţie s-poată s’hibă băgati tru lucru cătu cama ntrăoară.
El lă haristusi a cetăţenilor şi companiilor cari apăndăsescu şi aproachi cl’imarea ta s’n’icureadză consumlu di energhie tru aesti dzăli, cundil’inda căţe cathi misură di economisiri agiută ti n’icurarea a presiil’ei tră sistemlu energheticu. Bolojan năpoi spusi că, tru dzălili ţi yinu, guvernanţăl’ii va s’voteadză ună apofasi cari bagă tru lucru mecanismul pruvidzutu di nomu tră catandisili tru cari n’icşurarea voluntară a consumlui nu easti duri tră anvăleari ananghea di energhie tru oarili di chipită. ‘Mărli companii consumatoari potu s’hibă notificati cu 24 di săhăţ ninti tu ligătură cu limitarea temporară a consumlui, andicra di speţificlu a activitatil’ei şi di posibilităţli a Sistemlui Energheticu Naţionalu. Easti un mecanismu di rezervă, pi cari lu ndridzemu tra s’hibă ufilisitu maş cara va s’himu tu ananghi, exighisi caplu a Guvernului.
Tut marţă, premierlu interimaru lo parti la ună andamasi di lucru cari avu tru scupo catandisea di Cernavodă, tora căndu easti tru scădeari debitlu a Dunarlui. După operaţiunea spectaculoasă ti arcari tru aeră a unăl’ei pistirei tra s’alăxească parțialu curararea apăl’ei pi Dunaru şi tra s’da izini aestă turlie, tră creaștirea a debitlui cătră ţentrală, dusi ninti cu lucrărli di dragari şi di derocari. Scupolu a nostru, cundil’e primlu-ministru, easti s-prilundzimu funcţionarea a Unitatil’ei 2 ali ţentrală, di itia căţe cathi dzuuă di operari nsimneadză ma multă energhie tră Sistemlu Energheticu Naţionalu.
Reprezentanţăl’i a guvernului s-adunară şi cu furnizorl’ii şi transportatorl’ii di combustibili ditu România. Isapea aliştei catandisi pi nivelu naţionalu spuni că sincopa di aprovizionari ti stămăn’ili ditu soni easti pi cali tra s’hibă năstricută, aţea turlie că nu suntu anticipati probleme di disponibilitati a carburanţăloru tră bănători, agricultură ş-ti transportatori.
ţentrala Cernavoda, criza energhie, Ilie Bolojan
Autoru: Stefan Stoica
Armănipsearea: Taşcu Lala
