Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

După Consiliul NATO – Rusia

Patru săhăţ di muabeţ ţănuti Bruxelles și niţi ună apofasi concretă di ndridzeari a crizăllei provocate di căftărli ali Moscova ta s’aibă aşi-dzăsili garanții tră a llei securitate – easti, multu pi şcurtu, concluzia a Consiliului NATO-Rusia di ñiercuri. Rusia nu aproaki naetea ta s’aputrusească Ucraina, ama spune că va, ntră altili, dănăsearea a tindearillei NATO şi ritrădzearea a forţilor aliate ditu statili ditu Europa Centrală şi di Est cari andrupără NATO după 1997.

După Consiliul NATO – Rusia
După Consiliul NATO – Rusia

, 13.01.2022, 16:27

Patru săhăţ di muabeţ ţănuti Bruxelles și niţi ună apofasi concretă di ndridzeari a crizăllei provocate di căftărli ali Moscova ta s’aibă aşi-dzăsili garanții tră a llei securitate – easti, multu pi şcurtu, concluzia a Consiliului NATO-Rusia di ñiercuri. Rusia nu aproaki naetea ta s’aputrusească Ucraina, ama spune că va, ntră altili, dănăsearea a tindearillei NATO şi ritrădzearea a forţilor aliate ditu statili ditu Europa Centrală şi di Est cari andrupără NATO după 1997.


Uidisitu cu secretarlu general NATO, Jens Stoltenberg, muabeţli tamam bitisiti Bruxelles avură hăiri, aţeali dauă părţă nica va s’aibă și alti, ama aliațlli nu aproaki iţi compromisuri ti prinţipiili a lor fundamentale, nica şi aţeli ligatu di integritatea teritorială a cathi unăllei văsilie ditu Europa. Ali Rusie ălli si dimăndă, că easti exclusă iţi negociere mutrinda căftarea a llei ca Alianţa s’dănăsească aderarea di noi state. Alli si deadi apandisi cu un “nu” susto şi tru ţi mutreaşti vrearea a llei ca NATO să-şi ritragă trupili ditu statele membre estiţi, alăsânda, practic, fără apărare aestă zonă.



Dimi, NATO, prin Jens Stoltenberg, exighisi că tutu conceptulu di apărare şi discurajare şi, dimecu, exerciţiile şi prezenţa militară NATO tru zona estică a Alianţăllei fură şi suntu ună apandisi la prtaticlu tutu ma fuvirosu ali Rusie şi la ună disponibilitate evidentă a aliştei ta s’ufilisească forţa tra s’alăxească sinurli a statiloru viţini.


Tru context, a Moscovăllei ălli si dimăndă că, ma s’intră iara tru Ucraina, pi ningă sancţiuni politiţi şi economice contra ali Rusiei, aliaţlli va s’da agiutoru a Kievului. Ti aţea, NATO năpoi feaţi apelu ti ritrădzearea a askirladzloru ruşi aduşi tru meşlli ditu soni ti sinurli cu Ucraina. Goala eventuală concesie faptă ali Moscova va s’hibă niarădăpsearea tu Europa a născăntoru tipuri di rachete.



Adjunctul a secretarului general al NATO, românul Mircea Geoană, exighisi, am, că aşi-număsitele sisteme scut ditu România şi Polonia nu intră tru aestă categorie.


Mircea Geoană: “Nu pot s’opeareadză ca armi ofensive contra ali Fediaraţie Ruse şi, ti aţea, eale nu va s’poată s’facă parti ditu un ahtari potenţial acord. Există, tru idyiulu kiro, ună mobilizare importantă di rachete di len turlii di capabilităţi, inclusiv ditu bărnulu di ma năpoi, ditu partea a Federaţiillei Ruse, aproapea di teritoriului NATO. Aestu lucru easti un subiect di mindueari tră noi.”



Tru România, la andamusea anuală cu şefllii a misiunilor diplomatiţio acreditaţ Bucureşti, prezidentulu Klaus Iohannis declară căţe criştearea a prezenţăllei militare americane tru văsilie arămâne un obiectiv importantu, dinintea a provocărilor di ma napoi di securitate, hiinda limbidu că România ari ananghi ti ună acţiune ma vărtoasă di descurajare şi apărare. Tutunăoară, tru opinia al Klaus Iohannis, ateali ditu soni evoluţii di securitate cari pot s’afecteadza spaţiul euroatlantic reconfirmară importanţa cruţială a ligătur$llei transatlantice.


Autor: Eugen Coroianu


Armânipsearia: Taşcu Lala
























foto:fb. mapn.ro
Actualitati Saturday, 06 September 2025

„Concordia 25”

Ministerlu român ali Apărari Naţionalã ahurheaşti, di luni, un exerciţiu di testari a axiillei di reacţie tru catandisi di criză.Exerciţilu...

„Concordia 25”
Премєр-міністр Іліє Боложан
Actualitati Saturday, 06 September 2025

Lucri apreasi mutrinda reforma ali administraţie publicã localã

Vulusearea acutotalui a doilui mãnuclliu di apofasi ti ñicurari xikea bugetarã aduţi kindinu a guvernului di Bucureşti. Prim-ministurlu român...

Lucri apreasi mutrinda reforma ali administraţie publicã localã
Festivalul Internațional George Enescu 2025
Actualitati Wednesday, 03 September 2025

Festivallu Internaţional “George Enescu” 2025 ahurheaști

S-ancllid 70 di ani di la moartea a marilui compozitor George Enescu, iara ediţia di estanu a festivallui internaţional ți âlli poartâ numa va...

Festivallu Internaţional “George Enescu” 2025 ahurheaști
Vlada Rumunije sprema rebalans državnog budžeta
Actualitati Tuesday, 26 August 2025

Chivernisea și-llia diznău borgea

Di cara easti di ținți añi tu proțedurâ di exichi multu mari, România easti tu catastisea tu cari s-llia misuri ta s-nu hibâ ananghi...

Chivernisea și-llia diznău borgea
Actualitati Monday, 25 August 2025

Moabețli mutrinda năili misuri fiscal – bugetari

București dusirâ ninti moabețli ti misurli fiscali bâgati tu daua pachetâ ti scâdearea a exichillei di buget, ti cari Chivernisea ș-lo borgea...

Moabețli mutrinda năili misuri fiscal – bugetari
Actualitati Monday, 25 August 2025

România ș-u adarâ borgea tu Schengen

România agiumsi vâsilie membrâ cu acutotalui ndrepturi tu aestu spațiu di libirâ urdinari ditu duñeauâ la 1 di yinaru 2025, dupâ ți...

România ș-u adarâ borgea tu Schengen
Actualitati Tuesday, 29 July 2025

Demisia a vițepremierlui Dragoş Anastasiu

Dupâ unu mesu ș-ândauâ dzâli di anda vini la puteari, chivernisea di coaliţie di Bucureşti, cumândâsitâ di liderlu liberal Ilie Bolojan,...

Demisia a vițepremierlui Dragoş Anastasiu
Actualitati Saturday, 19 July 2025

Fãrtuñi cu victimi tru România

Tru România, s’facu, tru aestu kiro, fenomeni meteo extremi catacum fãrtuni i cãñină, iarapoi meteorologilli apufusirã, tru dzãlili ditu...

Fãrtuñi cu victimi tru România

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company