Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 03.03 – 09.03.202

Congresu PPE, București/ Andrupâmintu ti apruchearea a acutotalui a Românillei tu Schengen/ Andamusili a prezidentului Klaus Iohannis/ Apofasi tu Camera a Deputațlor/ Simona Halep, azvindzeari parţialâ la Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne.

Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top colaj 3x3

, 25.05.2024, 11:46

Congreslu a Partillei Popularâ Evropeanâ (PPE), București

Cama di 2000 di delegaț ditu 40 di vâsilii, pritu cari ş-13 şefañi di statu ş-di chivernisi, prezidențâ di partii ș-comisari evropeañi, loarâ parti, ñercuri ș-gioi, București, la Congreslu a Partielli Popularâ Evropeanâ. Ursula von der Leyen fu aleaptâ cu furñia aesta candidatâ a PPE la prezidințillea a Comisillei Evropeanâ. Tu arada ali unâ conferinţâ di presâ, ea dzâsi că scupolu easti țânearea ma largu ali unâ Uniuni Evropeanâ vârtoasâ și siyurâ, iriñeaticâ ș-tu prucuchíi, dimucraticâ ş-unitâ. Ea dzâsi nica că “a prezidentului arusu Vladimir Putin nu lipseaști sâ-lli si da izini s-amintâ polimlu pritu cari mindui s-alâxeascâ diznău, cu zorea, sinurli.” Candidata PPE lu spusi iarapoi andrupâmintul ti Ucraina, ti yinitorlu evropean a llei ș-tâxi tu idyiul chiro că va s-ducâ ma largu alumta contra a alâxearillei climaticâ.

Tu prota dzuuâ a Congreslui di Bucureşti, Partia Popularâ Evropeanâ vulusi isa cu tuț membrilli unu manifestu electoralu tu cari caftâ ta s-hibâ aprucheati acutotalui ș-România ş-Vâryâria tu spaţiul Schengen. Documentul lo nica ș-votlu a popularilor ditu Afstríi, vâsilíi a curi canțelar, Karl Nehammer, ș-el ditu idyea fumealli politicâ, s-âncuntră, pânâ tora. București, prezidentul PPE, Manfred Weber, dzâsi diznău că România ş-Vâryâria tiñisescu acutotalui tuti criteriili. Aduțemu aminti că, tu andreu, anlu ți tricu, Consiliul a Uniunillei Evropeanâ votă intrata a Românillei ș-a Vâryârillei tu Schengen maș aerian ș-maritim, ditu marțu 2024. Andamusea fu andreaptâ avândalui ca nicuchiri Partia Naţional Liberalâ, la co-guvenari tu Româníi, tu parteneriat cu Partia Popularâ Evropeanâ. Bucureştiul fu nica nicuchiru a unlui congres a Popularilor Evropeañi tu sumedru 2012.

 

 

Andrupâmintu-mplinu ti aderarea a Românillei la Schengen

Tu gairețli a llei di aderari-mplinâ/pân di mardzinâ la spațiul Schengen, România ari ș-andrupâmintul a Belgillei, cari u ari tora prezidențillea a Consiliului ali Uniuni. La Consiliul di Justiţíi ş-di Afaceri Interni, di stâmâna aesta, di Bruxelles, ministrul ti Lucri di Nuntru, Annelies Verlinden, cundille că prezidențillea belgianâ a Consiliului UE ma largu va s-cilâstâseascâ ti unâ aprucheari-mplinâ la Schengen a aților dauâ vâsilii, tu sinfuníi cu urnimiili a Comisillei Evropeanâ.

Dusu la Consiliu, ministrul românu di interni, Cătălin Predoiu, cundille că Bucureștiul lureadzâ chiola ti vigllearea a sinurloru ş-alumtâ contra a migraţillei ți s-fați contra a nomlui tu Româníi. El dzâsi că România ñicură migraţia cu vârâ 60% tu anlu ți tricu ș-adâvgă: “ma s-mutrimu la catastisea terestrâ/di pi locu, videmu că România poati s-anvârtușeadzâ zona Schengen ş-nu easti ndreptu dotu s-himu maș parţial integraţ tu spaţiul Schengen”. Bruxelles, ministrul român vulusi cu omologlu a lui vâryaru ş-cu comisarlu evropean ti lucri di nuntru unâ nauâ aradâ di colaborari ti managementul a sinurloru. Ațeali dauâ stati au tora un plus di 85 di miliuni di evradz ti criştearea a capacităţlor.

 

 

Andamusili a prezidentului Klaus Iohannis

Prezidentul Klaus Iohannis zburâ, gioi, București, cu canțelarlu afstriacu Karl Nehammer, iara dupâ andamusi, şeflu a statlui scrisi pi unu singiru di soțializari că proțeslu di aderari-mplinâ a Românillei la Schengen va s-ducâ ninti pânâ va s-bagâ tu pratico aestu scupo. “Uniunea Evropeanâ lipseaști s-hibâ unitâ, vârtoasâ şi tu prucuchii, prosperâ, iara dapoaia intrata a vâsilillei a noastâ tu spaţiul di libirâ urdinari va s-anvârtușeadzâ nica ma multu securitatea evropeanâ ti hâirlâtichea a tâtâloru cetâţeñilor”, dzâsi prezidentul a Românillei.

Canțelarlu ali Afstrii dzâțea, tu moabetea ți u țânu dinintea a partițipanţâlor la Congreslu PPE, că sinurli a Uniunillei au ananghi di finanţari ş-di proțeduri di azil bâgati irushi tu practico trâ ațelli ți suntu paranomu pi teritoriul comunitar ta s-poatâ s-hibâ turnaț tu patrida a loru. Stâmâna aesta, șeflu a statlui avu unâ andamusi, București, ș-cu omologlu a lui ditu Republica Moldova viținâ, Maia Sandu. Ma ninti, ș-premierlu Marcel Ciolacu zburâ cu Maia Sandu, contextu tu cari spusi dzinău andrupâmintul “susto” ti imnaticlu ivropean a Chişinâului.

 

Apofasi tu Camera a Deputațlor

Camera a Deputaţilor apruche proiectul di nomu ți da izini ti andridzearea a alidzerloru  prezidenţiali tu meslu yizmâciuni. PSD şi PNL, ți cumândârsescu tora, s-achicâsirâ ta s-dizvârteascâ protlu turu a alidzerloru tu 15 di yizmâciuni, iara doilu tu 29, idyiul mesu. Actulu normativ fu contestatu di USR ş-Forţa a Dreaptâllei la Curtea Constituţionalâ, ți va s-acațâ tu moabeti tu dzuua di 20 di marțu sesizarea ali opoziţíi. Di Camera a Deputațlor ari tricutâ şi s-dusi ș-la promulgari ș-proiectul di nomu ți pruveadi ca a traficanţâloru di droguri di mari piricllu s-nu mata lâ si da pidepsi cu suspendari, iara  tranzacţionarea/darea-loarea di substanţi psihoactivi s-pidipseascâ cu hâpsanea/zândanea di la trei la dzți añi. Nu dipu tu soni, deputaţlli nu apruchearâ cu majoritati di voturi moţiunea simplâ bâgatâ di ministrul di finanţi, Marcel Boloş. Iniţiatorilli, USR ş-Forţa a Dreaptâllei, lu câtâyursirâ că bâgă taxa di 10% pi conțediili medicali. Alliumtrea, ministrul Boloş nu apruche stespurli ți âlli si bâgarâ și spusi că inițiativa ali poziţii easti politicianistâ.

 

Simona Halep, azvindzeari parţialâ la Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne

Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne âlli ñicurâ a giucâtoarillei di tenis Simona Halep, di farâ armâneascâ, pideapsa ti dopaj di la 4 añi la nauâ meși. Românca, ți ma ninti eara numirlu unu mondialu, ți amintă la Roland Garros şi Wimbledon ș-ți ari cama di 20 di alti trofei, poati s-toarnâ pi teren/chilimea veardi di agiocu, ti itia că suspendarea a llei provizorii ahurhi tu dzuua di 7 di sumedru 2022. Suspendarea fu apufusitâ ti dauâ ași dzâsi delicti sportivi – prezenţa tu urinâ ali unâ substanţâ niaprucheatâ ş-nereguli tu paşapoartea biologhicâ. Uidisit cu spusa a TAS, Halep vini dininti cu spunearea că, câlcarea a nomurloru antidoping fu faptâ fârâ nâetea a llei. Ea deadi tu giudico compania canadianâ ți adră suplimentili nutriţionali di itia a curi luyurseaști că fu testatâ pozitiv ş-caftâ despâgubiri/sâ-lli si pâlteascâ 10 miliuni di dolari.

 

Autoru: Corina Cristea
Apriduțearea: Aurica Piha

 

Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 08 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024

Alidzeri locale și europeani tru România Tu stămână ditu soni ali campanie ninti di alidzerli ditu 9 di cirişaru, autoritățli române...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 01 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024

Tru așteptarea-a protlui scrutinu electoralu ditu 2024 Anlu aestu, tru România s’ţănu tuti aţeali patru turlii di căuli ti scrutinu. Iarapoi...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024

Garanții di Securitati ti Românie Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, dzâsi, ñiercuri, câ nu ari niți unâ fuvirseari directâ ti...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

Protestili a arugațlor ditu Românie Stâmâna ahurhi cu protestul a Bloclui Național Sindical ditu Românie ș-a aților 29 di federații afiliati...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024

Stâmâna Luñinatâ Criştiñilli ortodocşi, majoritari, ş-greco-catoliț ditu România suntu, nica, tu Stâmâna Luñinatâ, prota stâmânâ...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

Ahurhirâ anyrâpserli ti alidzerli locali ditu 9 di cirișaru Ahurhirâ, stâmâna aesta, anyrâpserli ațiloru ți au naeti tu ipothisili di edili,...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

România easti tu Schengen, ama… România intră, dit dzuua di 31 di marțu, tu spaţiul Schengen, ama maș cu sinurli aerieni ş-maritimi. Pi...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024

Mutări electorali Coaliţia suțial-liberalâ ți cumândâseaști tora tu Româníi lu aleapsi pi yiaturlu Cătălin Cîrstoiu, directorlu a unlui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company