Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei 01-07.06.2025

Sumaru: Muabeţ anamisa di apufusitorlli politiţ di București trã thimilliuseari nãulu guvernu şi programlu economic/ România ari nai ma marea xiki ditu UE/ Prezidentulu ali Românie, Nicușor Dan, eara dusu la summit-lu B9 – vãsiliili nordiţi/ Lucrări di ananghi tru Praidu/ Misuri ti curmarea a prişcãviillei.

Tașcu Lala, 08.06.2025, 20:10

Muabeţ anamisa di apufusitorlli politiţ di București trã thimilliusearea-a nãului guvernu şi programlu economic.
Partidili pro-europeani ditu România – PSD, PNL, USR și UDMR – avurã, stãmãna aesta pãzãrãpseri tra s’timilliuseascã noulu guvernu şi programlu cu meatrili icunomiţi ti ñicurarea a xikillei bugetarã. Prezidentulu Nicuşor Dan spusi, gioi, că tuti aesti partii vor s’intrã la guvernare. Şeflu a statlui cundille că documentul adratu di reprezentanţãlli a partidilor tu ligãturã cu xikea nu easti varianta finală şi că aesta va s’hibã pãzãrãpsitã politic di liderlli a formaţiunilor politiţi deadunu cu el.
Prota variantă acãţatã tu muabeti ti ñicurarea xikillei bugetarã easti scãdearea a hãrgiloru a statlui şi creaştirea huzmetillei ti adunari pãradzlli, ninti ta s’hibã acãţati tu isapi creastiri di impozite şi taxe. Misurli va s’hibã la thimellilu a programlui di guvernare ţi va s’hibã bãgatu tu lucru di yinitorlu guvernu. Tu arada a lui, premierlu interimar, liberalu Cătălin Predoiu, spusi că easti ananghi ntrãoarã di un guvern mplinu cu legitimitatea anãnghisitã, cu miniştri pi ipotisi cu un mandatu di la Parlamentu, limbidu, cu un program di guvernare și cu misuri listate.
Liderlu interimar a PSD, Sorin Grindeanu, nãpoi spusi că partidlu va s’llia unã apofasi după bitisearea a pãzãrãpserloru di tora mutrinda conţãnirea a pachetãllei di misuri. Tut cama nclo, va sâ zburascã ti titulari pi ipotisi şi portofolii, cundille Sorin Grindeanu. Njiercuri, prezidentulu interimar a USR, Dominic Fritz, spusi cã easti limbidu cã yinitorlu guvernu va s’iasã cu un mãnuclliu di misuri di cari nu va s’hibã haristusitã niţi unã di partiili cari va s’hibã tu suţata di guvernare.

România ari nai ma marea xiki ditu UE

Comisia Europeană tipusi, ñercuri, urminii mutrinda bugetili a statilor membri. Isapea ti şasi meşi spuni că România easti goala vãsilie ditu Uniuni cu dizechilibri macroicunomiţi cabaia mãri. Xikea bugetarã easti nai ma marea ditu bloclu comunitaru şi, simfunu cu Comisia, Bucureștiul nu ari loatã meatri hãirlãtiţi andicra di ţi ş-avea loatã borgi tu aestã noimã. Comisia spuni că aestã slãbinţã ditu România s’feaţi, di itia cãţe criscurã hãrgili di cathi dzuua, criscurã tiñiili di cathi mesu şi pensiili.

Comisia caftã ali Românie s’pãrãstiseascã meatri ntrãoarã şi hãirlãtiţi, altã turlie easti tu piriclliu s’nu tiñiseascã obiectivili di corectare a xikillei până tru 2030 şi poati s’intrã tu proţeduri pritu cari poati s’kearã niscãnti fonduri europeani ahurhinda di anlu ţi yini. Izvuri di hãbãri di la Comise spun că naetea ali Românie ta s’nu creascã TVA-ul nu easti ti alãsari nanãparti, ama executivlu european easti dişcllisu sã zburascã ti iţi cearei vinitã di la nãulu guvernu ali Românie. Idyili izvuri di hãbãri spunu că xikea mari caftã apofasi serti, ama cu hãirlãticã ntrãoarã.

Prezidentulu ali Românie, Nicușor Dan, eara dusu la summit-lu B9 – vãsiliili nordiţi

Andãmusiţ, luni, Vilnius, tru Lituania, liderllii a statilor ditu arãdãrikea ditu apiritã al NATO şi a aţiloru nordiţi nãpoi şi spusirã andrupãmintulu politic, militaru, economicu şi umanitaru andicra di Ucraina tru polimlu cu Rusia. Aeșţã dimãndarã că ş-pripunu s’agiungã la nai ma pţãnu 5% ditu PIB ti apărari şi investiţii tru domeniu, ta s’da apandisi pi livelu a provlimiloru di tora. Easti zborlu ti reprezentanțãlli a vãsiliiloru ditu Gruplu București 9 – Vãrgãria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia – ama și tuti statili nordiţi – Danemarca, Norvegia, Finlanda, Suedia şi Islanda.

Prezentu Vilnius, prezidentulu Nicuşor Dan, aflatu tru prota a lui voltã externă di cãndu prilo mandatlu, declarã că România easti gãilipsitã di securitatea ali Amarea Lae și ali Rpublicã Moldova viţinã, furñie ti cari salutã acordul a participanțãloru ta s’ndrupascã ma largu Ucraina. România va u ndrupascã ma largu Ucraina, di itia cã easti zborlu ti securitatea a noastrã işiş, nica spusi caplu a statlui român. Tru marja a summitlui, el avu andamasi bilaterale cu ma mulțã ufiţialli, ntrã cari secretarlu gheneralu al NATO, Mark Rutte, și prezidentulu ali Ucrainã, Volodimir Zelenski, ţi eara dusu si elu, la andamasi, cari ãlli haristusi ti „asigurarea că Ucraina poati s’aibã besã tu agiutorlu niacumtinatu ali Românie”.

Lucrărli di ananghi di Praidu

Praidu, nolgica ali Românie, iu ploiurli nicarã mina di sari, ahurhirã lucrãri di ananghi tra s-u-ascapã salina, s’ndrupascã agenţãlli icunomiţ cari tãnea di lucãrlu aliştei şi ti ndridzearea a catandisillei localităţli armasi fără apă ti-a-beari. Optu experţã internaţionali lucreadză deadunu cu româñilli ta s’aflã nãscãnti cearei ti s’bagã tu sigurlãki locãrli zñiipsiti di nicãri.
Autorităţli spunu că aţeali mãri guvi ţi s’adrarã nu bagã tu pirclliu huzmeţli dizvãrtiti şi că nu s’adrarã alti guvi nãi. Tru ţi mutreaşti alãxearea a cupañillei a arãului Corund, a curi cupañie s’ari surpatã şi feaţi cã apa s’curã nãuntrulu ali salinã, constructorlu deadi asiguripseri că lucrărli va s’hibã etimi tu ahurhita a meslui ţi yini. Tru ndauã localităţ ditu reghiuni fu apufusitã catandisea di ananghi ti un kiro di 30 di dzãli, iara populaţia fu urminipsitã s’nu bea apa di la şingirlu publicu di alimentari.

Misuri ti curmarea ali prişcãville

Camera a Deputaţlor di București vulusi, ñiercuri, proiectul di alãxeari şi adãvdzeari a nãscãntoru acti normativi cu scupolu ti curmarea ali prişcâville – România fără prişcãville, pruvidzutã fãţearea ma serti pideapsili cãndu easti zborlu ti agudeari icã şi alti turlii di prişcãville.

Actul normativ alãxeaşti Codlu penal şi Leadzea nr. 26/2024 mutrinda apofasea di protecţie, tru noima ti asiguripsearea a auorităţlor axiziti cu hãlãţli ţi suntu ananghi ti curmarea ali prişcãville cu tuti turliili a llei. Tutunãoarã, un nãu proiectu di nomu ti vigllearea a victimilor di la prişcãvillea domesticã, tru marea a lor majoritati mulleri, fu dipusu di Partidlu Naţional Liberal la Senat, tru harea di protu foru sesizatu. Documentul pruveadi sancţiuni serti ti agresorlli recidivişti. Uidisitu cu iniţiatorlli, tru proţlli patru meşi a aluştui an, poliţiştilli loarã meatri ti cama di 40.000 di cazuri di prişcãville domestică, hiinda apufusiti aproapea 8.000 di ordini di protecţie şi ordini di protecţie provizorii.

Autoru: Leyla Cheamil
Armãnipsearea: Taşcu Lala