Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25.02 – 02.03.2024

Calindarea completâ a alidzerlor tu Româníi; Isapea a Direcțillei Naționalâ Anticorupțíi; România andrupaști, deadun cu alanti craturi evropeani, Ucraina; Achicâseari Veardi tu Româníi

Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top colaj 3x3

, 25.05.2024, 11:43

Calindarea pân di mardzinâ a alidzerlor tu Româníi
Protlu tur a alidzerloru prezidenţiali ditu Româníi va s-facâ tu dzuua di 15 di yizmâciuñi, iara doilu, ma s-hibâ ananghi, tu 29 di yizmâciuñi. Apofasea fu loatâ di suțata di guvernari, ți trapsi mânâ, tutnâoarâ, la andridzearea a scrutinlui evroparlamentaru tu chiro di dauâ dzâli ti româñlli di nafoara a vâsilielli, câțe, dzâcu nâși, fu câlcatu ndreptul constituţional a româñlor ditu vâsilíi, ți voteadzâ mași tu unâ dzuuâ. Ama fu faptu ma lungu programlu di lucru a secţiilor di votari. Aduțemu aminti, că ninti chiro, suțata apufusi că alidzerli evroparlamentari va s-facâ deadun cu ațeali locali, tu dzuua di 9 di cirișaru, avândalui tu planu unâ partițipari ma mari la votlu ti Parlamentul Evropean, scâdearea a hărgiuloru ş-a perioadâllei electoralâ.
Componenţa a Parlamentului a Românillei va s-hibâ apufusitâ tu 8 di andreu, atumțea cându va s-facâ alidzerli ghenerali. Prezidentul a Autoritatillei Electoralâ Permanentâ, Toni Greblă, deadi tu șteari că, cama di 30.000 di experţâ electorali suntu etiñi ti alidzerli sucțesivi di estanu. El mindueaști că, ditu punctu di videari instituţional, România easti etimâ ta s-țânâ cheptu aluștui anu, pi cari lu numâsi ca hiindalui atipicu.
Toni Greblă: “Câțe dzâțeamu că easti atipic? Di itia că tuti turliili di alidzeri – evroparlamentari, locali, parlamentari ş-prezidenţiali – s-dizvârtescu tu chirolu aluștoru şasi meși și ditu aestâ furñíi organizatoricâ ş-ditu alti puncti di videari, nu va s-hibâ multu lișoru.” Ma multu, deadi asiguripseri că alegerile va s-hibâ andreapti transparentu, cu tiñisearea a prințipiului a echidistanţâllei andicra di tuț competitorlli politiț, ațea turlíi că rezultatlu va s-hibâ ațelu ți lu vor nai ma mulțâlli di votanţâ.

Isapea a Direcțillei Naționalâ Anticorupțíi (DNA)
Procurorlli aflarâ ‘curailu’ ta s-investigheadzâ cazuri di mari corupţíi/arușfeti – dzâsi procurorl-şef a Direcțillei Naționalâ Anticorupțíi, Marius Voineag, anda pârâstâsi raportul di lucru a instituțillei tu anlu 2023. Aestu lâ câftă a anchetatorlor s-lucreadzâ ma largu cu maxim profesionalismu, zburândalui di hărgili a arușfetillei ți armânu ti niaprucheari di mări ti suțietatea româneascâ. Marius Voineag aspusi ândauâ lucri ti activitatea ditu anlu ți tricu.
Marius Voineag: “Avumu tu minti ânvârtușearea instituţionalâ ptiru criştearea a resursâllei umineascâ ş-apruftusimu ta s-himu tu cadrul a 29 di procurori, fârâ s-acâțămu tu isapi ațea ditu soni proțedurâ pritu cari furâ validaţ alțâ nica 23 di procurori tu ahurhita aluștui anu. Tu chirolu a anlui 2023 furâ pitricuț tu giudico 651 di oamiñi câbâtli. Criscu cabaia numirlu a ațiloru ți suntu câbâtli și suntu pitricuț tu giudico ti cari furâ loati meatri preventivi di libirtati. Pi livelul a anlui 2023 avemu 2.259 di dosari andicra 2.087 tu anlu 2022”.
Ti 2024, avândalui tu videalâ contextul electoral, DNA tâxeaști că va s-ducâ ma largu idyea apufuseari ti dânâsearea a arușfetillei. Uidisitu cu cumândusearea a instituțillei, easti acâțatâ tu isapi criștearea a capațitatillei instituţionalâ cu acțentu pi politițli di resursi umineșțâ, a dapoaia va s-aibâ angâtanu di mărli cazuri di arușfeti ș-di dumeniili pioritari cu impactu ti bana a cetăţeañilor.

România andrupaști, deadun cu alanti craturi evropeani, Ucraina
La Conferinţa di Paris ditu ahurhita aliștei stâmânâ, andreaptâ la minduearea a prezidentului Emmanuel Macron ti andruparea a Ucrainillei, fu ș-prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis. Caplu a statlui cundille că unitatea şi solidaritatea a comunitatillei internaţionalâ ti andruparea ali Ucrainâ suntu di simasíi ş-lipseaști țânutâ, poziţia constantâ a Românillei hiindalui ațea di andrupari multidimensionalâ a Ucrainillei, ahât chio câtu chiro cât easti ananghi. Uidisitu cu unu comunicatu a Administrațillei Prezidențialâ, Klaus Iohannis luyursi că țânearea a unitatillei ș-a acțiunillei sinfunizatâ pi livelul ali UE ș-ali NATO suntu, ma largu, aspecti di thimellu.
Tutnâoarâ, dzâți comunicatlu, caplu a statlui cundille ananghea ti țânearea a unâllei mengâ maxus ti Republica Moldova și scoasi tu migdani simasia a reacțillei coordonatâ di contracararea a acțiunilor hibridi ditu partea a Federațillei Aruseascâ. Idyealui, feați tâmbihi ti implicațiili ți li ari polimlu ahurhitu di Arusíi ti securitatea evropeanâ ș-evroatlanticâ și, maxus, ti securitatea ali Amarea Lai, reghiuni iu efectili a conflictului/caceaunâllei s-duchescu multu. Concluzia a tâtâloru participanțâlor la andamusea di Paris fu că easti ananghi s-hibâ ânvârtușati tuti copusurli ti duțearea ma largu a andruparillei multidimensionalâ a Ucrainillei.

Achicâseari Veardi tu Româníi
La unâ andamusi tu Capitalâ cu reprezentanțâlli a ma multor organizaţii non-guvernamentali, prezidentul Klaus Iohannis dzâsi că easti ananghi di unu pactu naţional ta s-poatâ s-agiungâ vigllearea a fisillei unu lucru di prota thesi. “Di aestu lucru țâni calitatea a banâllei, a sânâtatillei ş-ali siguranțâ a cetăţeñilor”, dzâsi şefanlu a cratlui. El cundille că apofasili ş-acţiuñli di tora tu dumenea a fisillei va s-veadâ la bârnili di tora ș-la ațeali ți yinu ș-âlli hâristusi a soțietatillei țivilâ ti lucurlu ți lu adarâ. Uidisit cu spusa a lui, “vigllearea a fisillei nu lipseaști s-hibâ alâsatâ nanâparti”, iara, pritu proiectili a organizaţiilor neguvernamentali, țetăţeañilli achicâsirâ ma ghini hâirea a lucurlui ti fisi ș-agiumsirâ dealihea parteneri tu tranziţia veardi.
La evenimentu fu ș-ministrul a Fisillei, Mircea Fechet, ți luyursi că ONG-urli au unu rol di primansus tu mutrearea ş-urnipsearea a politițlor guvernamentali, tu prâxearea a publiclui ş-tu scutearea tu migdani a niscântoru mâsturii salami, tu unâ lumi iu cripărli ligati di fisi s-vedu tut ma multu. “Hiu siyuru că deadunu va s-adrămu alâxeri mări tu cari s-vigllemu şi s-gestionăm resursili naturale a planetâllei a noastrâ” – dzâsi Mircea Fechet.

Autoru: Daniela Budu
Apriduțearea: Tașcu Lala

Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 08 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024

Alidzeri locale și europeani tru România Tu stămână ditu soni ali campanie ninti di alidzerli ditu 9 di cirişaru, autoritățli române...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 01 June 2024

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024

Tru așteptarea-a protlui scrutinu electoralu ditu 2024 Anlu aestu, tru România s’ţănu tuti aţeali patru turlii di căuli ti scrutinu. Iarapoi...

Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024

Garanții di Securitati ti Românie Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, dzâsi, ñiercuri, câ nu ari niți unâ fuvirseari directâ ti...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

Protestili a arugațlor ditu Românie Stâmâna ahurhi cu protestul a Bloclui Național Sindical ditu Românie ș-a aților 29 di federații afiliati...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024

Stâmâna Luñinatâ Criştiñilli ortodocşi, majoritari, ş-greco-catoliț ditu România suntu, nica, tu Stâmâna Luñinatâ, prota stâmânâ...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

Ahurhirâ anyrâpserli ti alidzerli locali ditu 9 di cirișaru Ahurhirâ, stâmâna aesta, anyrâpserli ațiloru ți au naeti tu ipothisili di edili,...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

România easti tu Schengen, ama… România intră, dit dzuua di 31 di marțu, tu spaţiul Schengen, ama maș cu sinurli aerieni ş-maritimi. Pi...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024

Mutări electorali Coaliţia suțial-liberalâ ți cumândâseaști tora tu Româníi lu aleapsi pi yiaturlu Cătălin Cîrstoiu, directorlu a unlui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company