Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Aoa şi 80 di añi, polimlu diznău ahurhea


Aoa şi 80 di añi, polimlu diznău ahurhea
Aoa şi 80 di añi, polimlu diznău ahurhea

, 29.06.2021, 11:50


Tu 22 di cirişaru 1941, aoa şi 80 di añi, Ghirmănia nazistă aputrusea Uniunea Sovietică, ti lăhtărsearea şi nvirinarea al Stalin. El avea pistipsită tu suţata cu Hitler a deapoa tru 1939 avea loată parti pănu di mardzină la azvindzearea şi aputrusearea ali Polonie. Ufiţialu, Doilu Polimu Mondial ahurhi la 1 di yismăciuni 1939, unăoară cu atacarea ali Polonie di cătră idyea Ghimănie nazistă. Atumţea, şi Uniunea Sovietică avea nkisită ună atacă idyealui di cătă tu Apirită, di u acăţă Polonia tru clleaştea-a fuviroasă a puterloru dictatoriali. Tru mari parti, liderlli a statlui, armata ama şi tezaurlu ali Polonie aflară ascăparea la viţinlu ditu sud, România, cu cari avea idyiulu sinuru. Cu maşi ună stămână ninti ta s’ahurhească doilu polimu mondialu, Ghirmănia al Hitler şi Uniunea Sovietică, al Stalin, avea vulusită un Pactu di nifuvirseari. Aestu Pactu, simnatu Moscova, easti cunuscut şi cu numa di Pactul Ribbentrop-Molotov, după numili a vărtoşloru miniştri di externi cari ălu simnară.



Tora canda easti ti nipistipseari, ama, cadealihea, ună delegaţie ghirmană cumăndusită tamamu di Ribbentrop, cunuscutlu lideru nazistu, vini Moscova tra să-lu simneadză aestu tratat cari ălli dădea kiro ali Ghirmănie s-aputrusească Ascăpitata a deapoa ali Uniuni Sovietică ălli alăsa iluzia-a suţatăllei cu Hitler. Şi aesta acă, tru prinţipiu, fascismulu şi comunismulu lipsea tra s’hibă ideologii iremediabilu ncuntrati. Pactulu di nifuvirseari ditu 1939 ari şi un protocol secretu cari amparti, fără niţi ună trădzeari mănă ică să s’facă pişmani, locărli anamisa di Ghirmănia şi Uniunea Sovietică, ditu Finlanda, pritu Polonia, până tru România. Pi thimellilu aliştei akicăseari cu Ghirmănia hitleristă, Stalin aputruseaşti ripubliţli baltiţi, tru cirişaru 1940, tu kirolu anda capitula Franţa. Tru seara-a dzuuăllei di 26 di cirişaru 1940, idyiulu Molotov, cari avea simnată pactul cu ghirmañilli, pitriţea a românilor un ultimatumu pritu cari căfta s’hibă dati Basarabia şi nordul ali Bucovină. Traghedia-a ritrădzearillei ali administraţie română s’făţea maş ti dauuă dzăli, a deapoa aesti locuri româneşti, adusi aminti tru akicăsearea secretă germano-sovietică, intră tru stăpuirea al Stalin.



Tamamu aoa şi 80 di añi, tru ataca contra ali Uniunui Sovietică, vără turlie ca ti ciudie, Ghirmănia fu ndrupătă di ma multi văsilii aliati, ntră cari şi România. Liderlu dictatorialu ali Românie di atumţea, mareşalu Ion Antonescu, dădea giueapea ti intrarea tru polimu, deadunu cu Ghirmănia nazistă, pritu idealu ta s’u elefterisească Basarabia di sumu aputrusearea sovietică, acă furlăkea eara pruvidzută tru akicăsearea secretă sovieto-ghirmană ditu 1939, dimecu avea aprukearea ali Ghirmănie. Di altă parti, România yinea dupu un an 1940 lăhtărosu, tru cari avea kirută unu cirecu ditu teritoriul ali Românie Mari, thimilliusită tru 1918. După ultimatumlu sovietic ditu cirişearu, ali Românie ălli si bagă cu zori apofasea a Dictatlui di Viena ta s’da ali Ungarie partea di nordu ali Transilvanie. Tu şcurtu kiro, Vărgăria loa sudlu ali Dobrogi, pi cari ălu căfta di la România. Tuti aesti locuri dati năpoi di ălli si băgă zori ali România tru 1940 avură aprobarea ică implicarea activă a Ghirmăniillei nazistă, cari, cu tuti aestea, să spunea ca aliatu ali Românie.



Ankisita a Opearaţiunillei Barbarossa, tru 1941, pitricu askerili române anaparti di Prut, sinurlu cu Uniunea Sovietică. Armata română alumtă contra ali Armată Roşii nica şi Stalingrad, di năstricu scupolu ţi eara ti elefterisirea a locurlor arăkiti pritu ultimatumlu ditu 26 di cirişaru 1940. Româñilli alumtară deadunu cu ghirmañilli până tu 23 di agustu 1944, cându Mihai, tinirlu văsille ali Românie, ndrupătu di partidili politiţi, ălu ancllidi atutuvărtoslu mareşalu Antonescu, şi alăxeaşti acutotalui orientarea românească. România iasi ditu polimlu contra-a aliaţlor şi aşuţă armili contra ali Ghirmănie nazistă, askerea română avănda, deapoa, hăirlătică ti eleferisirea ali Ungarie şi ali Cehoslovacie.




Autoru: Marius Tiţa

Armânipsearea: Taşcu Lala


Focus Tuesday, 04 June 2024

Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri

Acă agiumsiră pi arada, dzuuă di dzuuă, aţeali dauă polimi ţi suntu tu amprotusa cu hăbărli di cathi dzuuă, aţelu ditu Ucraina și alantu...

Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri
Protestu
Focus Sunday, 04 February 2024

Protestu

Tu unâ vâsilíi cu dimucrațíi funcționalâ ș-di tradițíi, nu lipseaști s-aibâ protestu. Nu că nu lipseaști s-facâ, ama că suțietatea...

Protestu
Diznău ti polimlu a dronilor
Focus Sunday, 28 January 2024

Diznău ti polimlu a dronilor

Sâ ștíi că pulematili crescu aflarea di năi tehniț ș-materiali, acțelereadzâ anvițarea...

Diznău ti polimlu a dronilor
Davos, pirmith sh-dealihea
Focus Sunday, 21 January 2024

Davos, pirmith sh-dealihea

Tu lumea politicâ ș-a ligâturlor internaționali di puteari, Davos, stațiunea ditu Alpilli elvețieñi, easti unâ andamusi a nai ma vârtoșlor...

Davos, pirmith sh-dealihea
Focus Monday, 08 January 2024

Nai ma electorallu anu

Tu Româníi, vâsilíi membrâ ali Uniuni Evropeanâ și ali NATO, sistemlu electoralu da patru turlíi di alidzeri naționali. Prota chi prota va...

Nai ma electorallu anu
Focus Thursday, 04 January 2024

Un anu di focu şi sãndzã

Anlu sbitiseaşti cu disvãrtearea a aţiloru dauã polimi, aţelu ditu Ucraina şi aţelu ditu...

Un anu di focu şi sãndzã
Focus Thursday, 28 December 2023

Cumitia ți u-alâxi lumea

România easti prota vâsilii dit Apirita ali Evropâ ți intră sum un reghim comunistu di turlii stalinistâ, dupâ Doilu Polimu, ş-easti ațea...

Cumitia ți u-alâxi lumea
Focus Tuesday, 19 December 2023

Cumitia Româñã

După 34 di añi, știm, icã ași cumu pistipsimu, ti Cumitia româñă ditu andreu 1989. Pastorul reformat maghiar Laszlo Tokes di Timișoara avea...

Cumitia Româñã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company